SARS-CoV-2 a devenit mai contagios, dar mai puţin sever. Mutaţiile virusului şi consecinţele asupra vaccinurilor
0Oamenii de ştiinţă şi clinicienii vorbesc tot mai mult de o modificare a virusului SARS-CoV-2 în sensul în care acesta se poate răspândi mai repede, dar a pierdut în severitate. Virusul modificat a fost identificat în circulaţie atât în SUA, cât şi în Europa.
Virusul care provoacă boala COVID-19 continuă să-i surprindă atât pe medicii clinicieni, cât şi pe cercetători. În ultima vreme, tot mai mulţi specialişti vorbesc despre apariţia unei mutaţii genetice a SARS-CoV-2 care nu este însă o tulpină nouă, dar face ca virusul să se transmită cu mult mai multă uşurinţă. Vestea bună ar fi că, deşi virusul a devenit mai contagios, îmbolnăvirile pe care le produce sunt mai puţin severe.
”Cărămida” care schimbă faţa virusului
”Ce ştim sigur – spun experţii în virusologie – nu este părerea mea, ştim sigur că, în acest moment, virusul în circulaţie în SUA şi Europa a suferit nişte mutaţii care îl fac mai contagios”, atrage atenţia conf.dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru, la Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi a Copilului ”Alessandrescu-Rusescu” din Bucureşti.
Mai contagios nu înseamnă însă că, atunci când trecem pe lângă cineva bolnav, am luat automat virusul. Riscul de îmbolnăvire cu noul coronavirus ţine de două lucruri: de cantitatea de virus şi de durata expunerii la virus. Definiţia de caz spune că au un risc crescut de infecţie persoanele care stau la mai puţin de un metru şi jumătate de cineva bolnav, fără niciun mijloc de protecţie, timp de 15 minute sau mai mult.
”Virusul este unul ARN. Ca toate virusurile ARN, are o succesiune de nucleotide – deci de ”cărămizi” ale materialului genetic – care se repetă într-o anumită formă. În momentul în care apare o singură ”cărămidă” care este altfel, se produc mutaţii”, explică conf.dr. Mihai Craiu.
Mutaţiile punctiforme – cele care se adresează unei singure nucleotide – sunt frecvente, adaugă specialistul. ”E ca şi cum un copiator face o greşală. Nu se schimbă profund virusul. Este ca şi cum am avea pe o rochie cu paiete, una singură care este diferită. Nu mai este aceeaşi rochie, dacă este să fim riguroşi, dar, în principiu, arată cam la fel”, adaugă medicul.
Capacitatea mai mare de transmitere adusă de mutaţie explică de ce în Spania, în Franţa şi în Marea Britanie a început să crească numărul de cazuri de îmbolnăvire, pe lângă celelalte condiţii legate de concediu sau vacanţe, mai spune dr. Craiu.
”Deci, virusul e mai contagios, dar, în acelaşi timp, s-a dovedit că această mutaţie e mai puţin gravă şi mai puţin mortală decât forma iniţială. E oarecum o inabilitate a virusului, ca să spunem aşa. E mai puţin feroce pentru noi”, conchide universitarul.
Care va fi efectul asupra vaccinurilor?
O întrebare la care urmează să găsească răspuns specialiştii este în ce măsură aceste mutaţii vor afecta eficacitatea unui vaccin care să prevină îmbolnăvirea cu SARS-CoV-2. Deocamdată, părerile sunt împărţite, unii oameni de ştiinţă exprimându-şi îndoielile referitoare la eficienţa vaccinurilor aflate în acest moment în dezvoltare, în timp ce alţii consideră că astfel de mutaţii nu vor fi de natură să anuleze puterea de prevenţie a serurilor.
Paul Tambyah, consultant al Universităţii din Singapore şi preşedinte al Societăţii Internaţionale de Boli Infecţioase, a declarat că ”poate este un lucru bun să avem un virus mai contagios, dar mai puţin mortal”, a spus acesta, citat de Reuters. Specialistul este de părere că mutaţiile suferite de noul coronavirus nu sunt profunde astfel încât să influenţeze eficacitatea vaccinurilor dezvoltate.
La rândul lui, dr. Virgil Musta, medic primar de boli infecţioase, şeful Secţiei de Boli infecţioase de la Spitalul ”Victor Babeş” din Timişoara, afirmă că mutaţiile pot da modificări în patogenia virusului. ”Acesta poate deveni mai mult sau mai puţin agresiv. Mutaţiile pot face, la un moment dat, ca un vaccin să devină mai puţin eficient. Acest lucru se întâmplă, de exemplu, în gripă, unde, anual, din cauza faptului că virusul suferă mutaţii fie uşoare, fie mai importante, este nevoie să reevaluăm vaccinurile şi să ne imunizăm anual”, explică dr. Virgil Musta.