Răceală, gripă sau COVID-19 - diferenţa între simptome. Explicaţia unui medic infecţionist

Medicul infecţionist Carolina Radu a făcut o analiză a simptomelor care apar în răceală, gripă şi COVID, pentru a le putea deosebi. Întotdeauna este însă nevoie de un diagnostic al unui medic specialist. Încă de la izbucnirea pandemiei, medicul crede că boala care a dat peste cap planeta „va rescrie patologia infecţioasă”, fiindcă simptomele s-au schimbat sau au devenit tot mai complexe în timp.

 E adevărat că unele dintre simptomele noii boli pot fi confundate cu cele ale gripei şi i-au pus în dificultate şi pe medicii infecţionişti până la apariţia testelor RT-PCR.  Au învăţat însă, în acest an şi jumătate, că n-ar trebui să se pună sub nicio formă semnul egal între gripă şi Covid-19. 

Medicul Carolina Radu a făcut o diferenţiere a bolilor pe care unii le-ar putea confunda prin simptomatologia similară: răceală, gripă şi Covid-19, scrie libertatea.ro.

Răceala banală este cauzată de rinovirusuri şi simptomele sunt destul de reduse în intensitate. Rinovirusul, aşa cum îi spune şi denumirea, afectează căile respiratorii superioare, nas uşor înfundat – obstrucţie nazală, secreţii nazale purulente, o uşoară cefalee (durere de cap), fără să existe şi o afectare a stării generale. Nu apar frisoane, febră, dureri musculare sau astenie.

„Mai simplu spus, simptome care nu te pun la pat”, explică medicul.

 Aşadar, în cazul rinovirozelor, este vorba de simptome care domină la nivelul căilor respiratorii superioare. Acestea apar întotdeauna la schimbările de anotimp, vară spre toamnă sau iarnă spre primăvară şi sunt foarte frecvente.

În cazul gripei, cele mai frecvente simptome sunt frisoanele şi febra în platou, care pot ţine şi şapte zile la rând. 

„De data asta sunt simptome care te pun la pat”, spune Carolina Radu. 

Starea generală este profund alterată, apar mialgiile – durerile musculare şi tusea. Pot apărea şi complicaţii cu simptome de tip digestiv: vărsături, scaune diareice. Complicaţiile, în gripe, sunt destul de frecvente: amigdalite purulente, otite şi sinuzite.

„Starea febrilă se complică cu bronhopneumonii cu germeni agresivi. Pneumonia stafilococică apare după câteva zile că o ţii sub control, dar ulterior evoluează violent, apoi miocardite, afectarea aparatului cardiovascular, nu în ultimul rând, afectarea articulaţiilor, suprainfecţii bacteriene”, explică simptomatologia medicul Carolina Radu.

În cazul în care avem Covid-19, apare şi febra, dar mult mai severă decât la o gripă.

„Este un polimorfism de simptome, începând cu afectarea mucusurilor, pierderea gustului şi mirosului – ageuzia. Şi la gripă poate să apară, dar foarte rar şi nu la aceeaşi intensitate ca la Covid-19”, spune medicul.

 În cazul Covid-19, toate simptomele sunt mai severe, din sfera sindromului de tip respirator, de la nas înfundat, cefalee, dureri musculare, acea stare de curbatură, ca şi cum eşti bătut, mergând până la simptomul digestiv, diaree, vărsături.

Evoluţia bolii este însă mult mai complicată şi surprinzătoare. 

„Se poate întâmpla ca un pacient să aibă senzaţia de ameliorare, dar apoi, dintr-odată desaturează (îi scade saturaţia de oxigen din sânge). Am văzut şi la pacienţi internaţi care păreau relativ stabilizaţi, ca pe parcurs de câteva ore, sub ochii tăi, se desaturau, se prăbuşeau. La gripă se întâmplă asta foarte rar”, spune Carolina Radu.

 Specialiştii infecţionişti au numit Covid-ul „boala cu o mie de feţe la debut”. 

„Apar o multitudine de simptome de debut şi COVID-ul va rescrie patologia infecţioasă prin polimorfismul simptomatic. Apoi, sunt complicaţiile. Iată, la un an şi ceva de când a apărut, tot mai apar simptome noi”, a menţionat infecţionistul.