Probleme de sănătate pe care le poate descoperi dentistul

Nimănui nu-i place să primească veşti proaste în timpul unei vizite la dentist, însă o sănătate dentară bună reflectă o sănătate generală bună. Cât de bine ai grijă de dinţi arată cât de mult te îngrijeşti de restul corpului. Un consult dentar de rutină poate dezvălui probleme cu oasele, cu inima, sau cu digestia, deoarece anumite semnale de avertizare se găsesc în cavitatea bucală.

Nu numai că o consultaţie dentară de rutină evidenţiază anumite probleme, dar te poate ajuta să le previi. Un nou studiu al Asociaţiei Americane de Sănătate a descoperit că oamenii care-şi curăţă periodic dinţii prezintă un risc cu 24% mai mic de a suferi un atac de cord şi un risc cu 13 procente mai mic să facă un atac cerebral, în comparaţie cu cei care nu au parte de astfel de îngrijiri dentare.

Publicaţia „Everyday Health“ dezvăluie şapte probleme pe care le poate observa dentistul.

Demenţa

Această pierdere progresivă a funcţiei cognitive este adesea semnalată de confuzie, pierdere a memoriei, dezorganizare şi de o sănătate orală precară.

Igiena orală deficitară poate fi un factor de risc pentru demenţă, potrivit unui studiu. Cercetătorii de la Universitatea din California au supravegheat mai mult de 5.000 de persoane de peste 18 ani şi au descoperit că cei care se spală pe dinţi cel mult o dată pe zi prezintă un risc cu 65% mai mare de a da în demenţă. Cercetătorii cred că acest lucru se întâmplă din cauză că bacteriile de pe gingii pot ajunge la creier, unde provoacă inflamaţii.

Probleme cu inima

Adoptarea unor obiceiuri sănătoase în ceea ce priveşte dantura asigură şi sănătatea inimii. Cercetătorii au descoperit un număr surprinzător de legături între starea de sănătate dentară şi inimă.

„Inflamarea gingiilor şi pierderea dinţilor pot fi semne ale unei boli de inimă“, susţine Alyson Hope Koslow, profesor asistent de stomatologie de la Universitatea din Illinois, Chicago. Dacă ai o boală a gingiilor, precum parodontita, bacteriile de pe gingii pot călători la inimă şi pot contribui la bolile coronare arteriale. Bacteriile pot creşte riscul bolilor de inimă prin formarea cheagurilor sau a altor blocaje în artere, care pot interfera cu fluxul de sânge la nivelul inimii. Un studiu suedez a descoperit că oamenii care au mai multe abcese au un risc cu 53% mai ridicat de a suferit un atac de cord.

Diabet

Bolile gingivale reprezintă cea mai frecventă afecţiune dentară a diabeticilor. „Problemele cu gingiile şi pierderea dinţilor sunt semne ale diabetului“, spune Koslow.

Infecţiile gingiilor pot agrava starea diabetului zaharat şi pot contribui la apariţia unei boli de inimă şi a unui accident vascular cerebral.

Osteoporoză

Osteoporoza este caracterizată de slăbirea oaselor şi este întâlnită cel mai frecvent la femeile în post-menopauză.

„Osteoporoza nu determină modificări ale dinţilor, dar determină schimbări ale oaselor care susţin dinţii. Acest lucru poate apărea ca o gingie în retragere şi pierderea dinţilor“, explică Koslow.

Tulburări alimentare

Oamenii cu anorexie sau bulimie încearcă, de obicei, să ascundă starea lor, dar un medic dentist poate identifica aceste probleme. Acest lucru se întâmplă pentru că persoanele cu tulburări alimentare au o nutriţie proastă, care poate conduce la boli orale, precum sângerarea gingiilor şi gură uscată. În plus, „eroziunea pe partea interioara a dinţilor din faţă poate fi un semn de vărsături forţate la o persoană cu bulimie - acidul din stomac erodează smalţul şi face dinţii mai sensibili“, susţine Koslow.

Reflux gastroesofagian pe timp de noapte

„Erodarea smalţului de pe parte interioară a dinţilor, mai ales de pe partea superioară a molarilor, este un indiciu al refluxului gastroesofagian (GERD)“, spune Koslow. Stomacul refulează sucurile gastrice pe timp de noapte, însă tu nu–ţi vei da seama de acest lucru până când dentistul nu observă efectele bolii asupra sănătăţi tale dentare.

Refluxul gastroesofagian poate provoca eroziuni ale esofagului şi poate duce chiar la cancer esofagian. Tratamentul unei astfel de boli poate consta în a evita să mănânci înainte de culcare şi prin medicamente care blochează acidul.

Gură uscată

„Saliva ajută la îndepărtarea bacteriilor şi a resturilor ce duc la apariţia cariilor dentare şi a bolilor gingivale“, spune Koslow.

În cazul în care produci prea puţină salivă medicul dentist va şti. Gura uscată poate fi determinată de medicamente sau poate fi semnul unei boli precum diabetul sau Parkinson. Care este soluţia? Măreşte cantitatea de lichide zilnice, iar dentistul îţi poate sugera un substituent de salivă.