Primele semne că se instalează declinul cognitiv și ce este de făcut. „Toată lumea spune: plec după un obiect și uit după ce am plecat”

Pentru o ne bucura de o bătrânețe activă „antrenamentul” trebuie să înceapă devreme, atrage atenția medicul psihiatru Amalia Săndulescu. Evitând instalarea altor boli vom întârzia și declinul cognitiv.

Scăderea treptată a capacității mentale, care, au observat specialiștii, în zilele noastre se produce din ce în ce mai devreme, la unele persoane chiar înainte de 50 de ani, poate fi prevenită. Cum? Adoptând un stil de viață echilibrat, care ne ferește de diabet și de bolile cardio-vasculare, pentru că acestea constituie factori de risc.

Declinul cognitiv, adică deteriorarea lentă a proceselor prin care gândim, ne amintim, ne concentrăm și luăm decizii, începe să se instaleze cu mult timp înainte ca semnele clinice să fie vizibile, explică medicul psihiatru Amalia Săndulescu. Cei mai mulți dintre noi știm că apare natural odată cu îmbătrânirea naturală. Există în schimb și alte cauze, pe care le putem controla. E vorba de factori vasculari – hipertensiune, diabet, colesterol crescut; de lipsa somnului; de abuzul de alcool sau droguri; de stresul cronic, depresie și anxietate etc..

Vestea bună este că acest proces de deteriorare lentă a capacității mentale poate fi prevenit sau încetinit, controlând cauzele mai sus amintite.

Care sunt primele semne și cum ne protejăm

„În general, primul semn este afectarea memoriei de scurtă durată. Și e exact așa, toată lumea cam așa spune - plec după un obiect și uit după ce am plecat. Sau nu îmi aduc aminte numele persoanelor cunoscute, sau nume de actori, sau nume de cântăreți. Și acestea sunt primele semne”, a precizat dr. Săndulescu.

Dacă avem în familie antecedente de boli cardio-vasculare, diabet, accidente vasculare cerebrale, există șanse ca și urmașii să dezvolte aceleași probleme și riscul crește. La aceștia se adaugă factorii de mediu, care își pun o amprentă semnificativă.

Când vorbim de factorii de mediu, generația noastră și generația copiilor noștri sunt și mai expuse decât precedentele. Ecranele reprezintă o sursă enormă de îngrijorare.

„Expunerea la ecrane, faptul că nu mai interacționăm foarte mult unii cu alții, nu ne mai dezvoltăm vorbirea, citirea. Citim foarte mult de pe telefon, sau nici măcar nu mai citim, ascultăm audiobook-urile, iar toate acestea la un moment dat ne induc cumva un declin. Pentru că în momentul în care citim, centrii nervoși sunt ancorați într-o activitate”, a adăugat medicul.

Ce de asemenea unii dintre noi facem din ce în ce mai rar, iar ultimele studii au arătat cât de mult ne protejează de acest declin cognitiv, este să scriem de mână.

„Sunt studii în ultima perioadă, direcționate în zona aceasta, care arată că funcția executorie - care este și ea afectată în bolile despre care vorbim - se poate conserva dacă se păstrează scrisul de mână. Adică să citim foarte mult și la un moment dat să și conspectăm ceea ce citim. Scrisul de mână este unul dintre factorii protectori”, a mai menționat medicul.

Controlul bolilor somatice este un alt factor de care să ținem cont pentru a întârzia scăderea capacității mentale.

„Din păcate există boala vaselor mici. Sunt niște fenomene inflamatorii la nivelul organismului date de tot felul de dezechilibre metabolice care predispun la formarea de plăci de aterom pe vasele mici. Și din păcate creierul de vase mici are parte, de multe capilare, arteriole. Și ele sunt cele care suferă cel mai precoce în depunerile acestea de colesterol. Și atunci, încet, încet, obstruându-se, vasele mici se infarctizează sau se îngreunează circulația cerebrală și apar fenomenele de leucoaraioză, le spunem noi. Adică leziuni care sunt atât în substanța albă, dar și atrofia corticală care apare în straturile corticale superficiale în substanța cenușie”, a descris medicul de ce este important să controlăm nivelul de colesterol, de exemplu.

Rezistența la insulină și diabetul zaharat își pun și acestea amprenta asupra sănătății mintale.

„Această rezistență la insulină înseamnă, de fapt, un dezechilibru metabolic care generează și întreține un proces inflamator. Și asta înseamnă că un regim alimentar dezechilibrat, cu foarte mulți carbohidrați, ne determină niște fenomene inflamatorii la nivelul intimei vasculare și precipită depunerea de colesterol pe vase. Rezistența la insulină cu dislipidemia nu fac altceva decât să grăbească puțin și debutul bolilor deteriorative, cognitive”, a atras atenția medicul Amalia Săndulescu.

Sunt lucruri care se întâmplă treptat, chiar cu 10-15 ani înainte ca semnele de boală cognitivă să apară, și atunci este important să prevenim rezistența la insulină, controlând procesul cu dietă și sport și obiceiuri de viață sănătoasă.

Efortul intelectual ne protejează de declinul cognitiv

Cititul, cuvintele încrucișate, învățarea unei limbi străine, șahul, puzzle-ul, orice forțează la un moment dat creierul să se adapteze la condiții noi ajută în prevenirea bolilor degenerative cognitive. Sunt lucruri la care să ne gândim și pe care să le facem conștient, cu atât mai mult cu cât în ultima perioadă expunerea la rețele de socializare, unde totul se întâmplă pe repede înainte, ne-a modelat în așa fel încât reușim din ce în ce mai greu să ne concentrăm atenția asupra unui singur lucru pentru un timp mai îndelungat.

Un hobby identificat cât mai devreme în viață, căruia să-i alocăm timp și resurse, este un ajutor extraordinar pentru momentul în care ne vom retrage din viața activă. Momentul pensionării reprezintă, de altfel, o încercare pentru multe persoane. Pentru mulți este un moment de abandon al tuturor scopurilor de până atunci. De acolo și până la depresie mai este un pas mic, iar depresia poate fi debutul unei boli degenerative.

„Sunt persoane care, la un moment dat, își pierd dorința asta de a fi motivate de ceva anume. În general, când sunt în activitate, sunt ancorați acolo. Au posibilitatea să socializeze. Faptul că pleacă de acasă, că se duc într-o comunitate pe care o cunosc foarte bine, în care au cât de cât aceleași obiceiuri, sunt lucruri care îi motivează și îi țin ancorați. În momentul în care apare pensionarea au un declin al stării afective. Starea afectivă, la un moment dat, nu face altceva decât să precipite și ea debutul bolilor deteriorative. În general, se cam suprapun. Și e important să identifici starea aceasta depresivă și să știi să o tratezi. Depresia poate să mascheze debutul. Cele mai multe demențe debutează ca și episoade depresive”, a precizat medicul.

Pentru a preveni ca toate acestea să se întâmple, este important să ne găsim un scop pentru momentul de după pensionare cu mult timp înainte, la fel cum e de important să avem grijă de sănătatea noastră fizică.

„Să te gândești - la pensie aș vrea să fac asta. Și să încerci într-adevăr să te duci în zona aceea care oferă și o recompensă. Trebuie să ne găsim recompense sănătoase, funcționale. Și să conștientizăm că, de fapt, pensionarea noastră nu înseamnă ruperea legăturii cu lumea, ci înseamnă un nou început. Fiecare etapă de viață să vină cu oportunitățile ei. Să fim capabili să ni le identificăm, să fie în concordanță cu personalitatea noastră și cu nevoile noastre. Și să luptăm cu toate puterile să ne atingem obiectivele acelea și dorințele pe care ni le punem dinainte”, a fost sfatul dr. Săndulescu.

Somn odihnitor, exercițiu fizic regulat și socializare

Un alt factor protector în fața bolilor degenerative este somnul. Un somn odihnitor, de cel puțin 6-7 ore pe noapte, permite creierului să se elibereze de toți produșii pe care i-a acumulat și de stresul care poate predispune către demență.

Exercițiul fizic regulat, moderat, care poate să însemne 10-15 minute pe zi de mers alert,  ajută creierul, la fel și socializarea, la care în niciun caz nu trebuie să renunțăm. Este importantă păstrarea unui cerc de cunoștințe, un cerc care să ne permită păstrarea interacțiunii și să ne forțeze la un moment dat să ieșim din mediul nostru și să ne putem conecta cu ceilalți.