Plăgile lumii moderne
0Arşiţă, tornade, cutremure, tsunami, erupţii vulcanice, pandemii şi accidente
aceasta temperaturile vor depăşi frecvent 30 de grade Celsius. În Marea Britanie, Franţa, Spania şi Portugalia maximele termice pot depăşi 40 de grade Celsius. Peste Ocean, în California şi Los Angeles, temperaturile depăşesc 39 de grade Celsius. În anumite regiuni de pe glob, efectele vor fi resimţite ani de-a rândul. La acestea se adaugă molimele lumii moderne, ameninţarea cu pandemia gripei aviare sau accidentele nucleare de tipul celui de la Cernobîl. Toate au o cauză comună: neglijenţa şi intervenţia forţată a oamenilor în ordinea firească a naturii.
Cercetătorii Academiei Naţionale de ştiinţă din SUA, care au studiat temperaturile medii globale, au ajuns la concluzia că pe Pământ se înregistrează cele mai ridicate temperaturi din ultimii 2.000 de ani. Omul este principalul vinovat pentru acest proces de încălzire. Studii recente demonstrează că acest surplus de căldură este responsabil şi pentru frecvenţa crescută a uraganelor foarte puternice. În perioada dintre anul 1 şi 1850, clima nu a fost influenţată decât de erupţiile vulcanice şi de fluctuaţiile solare. Dar acele schimbări de temperatură erau mult mai puţin accentuate decât cele produse în prezent în urma acţiunii gazelor cu efect de seră. Herve Le Treut, directorul Laboratorului de meteorologie dinamică din cadrul Centrului Naţional francez de Cercetare ştiinţifică, a declarat, în "Liberation", că "mecanismul climatic global se dereglează, în Europa, subliniind că tendinţa caniculelor repetate şi a încălzirii climatice generale se înscriu într-un context planetar.
Tornadele şi cutremurele, cele mai temute şi imprevizibile
Cercetătorii susţin că nu există fenomen natural mai înspăimântător ca tornada, poate cu excepţia cutremurului. Apar fără niciun fel de avertisment, în orice moment din zi sau din noapte. Traseul unei tornade are rareori mai mult de 250 de metri, dar pâlnia poate ajunge şi la 1,5 km lăţime. Geologii consideră că nivelul permanent de creştere a apei mărilor va avea implicaţii multiple care s-ar putea dovedi chiar mai grave decât fenomenele meteorologice extreme. Greutatea suplimentară a milioane de kilometri cubi de apă riscă să aplice o presiune prea mare în punctele slabe ale scoarţei Pământului. Acest fenomen ar putea declanşa cutremure şi erupţii vulcanice de-a lungul unor falii, provocând valuri uriaşe, dezastre naturale locale şi emanând în atmosferă gaze toxice. Situaţia actuală a fenomenului de încălzire globală este şi ea îngrijorătoare şi se estimează că se va agrava şi mai mult. Populaţia lumii va creşte de la şase la peste opt miliarde în următorii 50 de ani, ceea ce va spori inevitabil solicitările la care sunt supuse resursele deja limitate ale Pământului. Uniunea Europeană a tras zilele trecute un semnal de alarmă privind nerespectarea Tratatului de la Kyoto, care are drept consecinţă schimbările climatice şi atrage după ea migraţii necontrolate ale populaţiei.
Pandemiile ucigaşe
În afară de schimbările climatice, de-a lungul existenţei sale, omenirea a fost lovită de mai multe pandemii. Prima este consemnată în anul 430 î.H, când o treime din populaţia Atenei a murit din cauza unei boli misterioase, nediagnosticată cu precizie nici până în zilele noastre. În secolul VI, ciuma bubonică a ucis milioane de oameni, inclusiv în Europa. Din secolul XVI până în secolul XIX, omenirea a fost devastată de şapte pandemii de holeră. În secolul XX s-au înregistrat trei pandemii de gripă. Prima şi cea mai devastatoare a fost gripa spaniolă care a ucis 40 milioane de oameni. Tulpina virusului nu s-a putut identifica cu precizie, Institutul de Patologie al Forţelor Americane susţinând că cel mai probabil provine de la păsări. De câţiva ani, experţii din domeniul sănătăţii şi epidemiologii lansează avertismente severe privind iminenţa unei pandemii de gripă aviară în rândul oamenilor.
Nucleara, o armă cu două tăişuri
şi pentru că toate aceste ameninţări nu erau de ajuns, oamenii au inventat bomba nucleară. După ce au folosit-o la Hiroşima şi Nagasaki, cu efectele devastatoare care se ştiu, în timpul Războiului Rece, omenirea a fost de mai multe ori în pericol de a se declanşa un război atomic. Fostul secretar american al apărării Robert McNamara nota în articolul său "Apocalipsa, în curând", apărut, sâmbătă, în "Foreign Politics" că "riscul unei lansări atomice accidentale este inacceptabil de mare" şi astăzi. Pericolul nuclear ne poate pândi şi de la multitudinea de centrale nucleare. Oamenii nu au uitat încă fatidica zi de 26 aprilie 1986, când două explozii au zguduit centrala nucleară de la Cernobîl. Efectele substanţelor radioactive răspândite în atmosferă au ajuns la scurtă vreme pe mai multe continente. Mii de oameni au murit şi multe boli de cancer sunt puse pe seama acestui accident.