Pericolul din iarbă. Medic: „Folosesc tot ce au la îndemână acasă sau apasă zona să scoată căpușa. Nu așa!”

Fluctuațiile de temperatură au făcut ca insectele care, an de an, le dau bătăi de cap infecționiștilor să apară și să-i pună în gardă pe pacienți. Riscul de borelioză este real, avertizează medicii, deși nu înseamnă că fiecare mușcătură de căpușă se poate sfârși cu astfel de complicații neurologice grave.

Borelioza, cunoscută și ca boala Lyme, este o infecție cauzată de bacteria Borrelia burgdorferi, transmisă prin mușcătura de căpușă. Riscul principal apare în zonele cu vegetație abundentă – păduri, parcuri sau terenuri cu iarbă înaltă –, mai ales în sezonul cald, când căpușele sunt active. Încălzirea vremii le-a activat deja. În județul Olt, de exemplu, Direcția de Sănătate Publică a raportat 13 prezentări la spital în urma mușcăturilor de căpușă.

Ce se întâmplă după mușcătura de căpușă

Dacă nu este depistată și tratată la timp, borelioza poate afecta articulațiile, sistemul nervos și inima, ducând la complicații pe termen lung. Unul dintre primele semne este eritemul migrator (o roșeață circulară care se extinde), dar boala poate evolua și fără simptome evidente la început.

Prevenția este esențială și include evitarea zonelor cu risc, purtarea hainelor protectoare, folosirea produselor anti-insecte și verificarea atentă a pielii după expunere. Dacă mușcătura s-a produs, deosebit de importantă este extragerea corectă a insectei și instituirea tratamentului preventiv.

Nu toate căpușele pot produce borelioză. Boala Lyme este transmisă doar de anumite specii de căpușe, cele infectate cu bacteria Borrelia burgdorferi. În Europa, principalii vectori sunt căpușele din genul Ixodes ricinus, sau „căpușa de pădure”.

Pentru a transmite boala, o căpușă trebuie să fie infectată. Nu toate căpușele sunt purtătoare de bacterii și, în plus, o căpușă infectată trebuie să rămână atașată de piele, de regulă 24–48 de ore, pentru a transmite infecția. Cu cât căpușa rămâne atașată mai mult timp, cu atât crește riscul. Riscul crește și în condițiile în care zona este endemică (adică sunt multe căpușe infectate).

Cum te protejezi

Evitarea zonelor cu iarbă și arbuști este cea mai eficientă metodă de a preveni mușcăturile de căpușă. Dacă nu putem face asta, se recomandă ca, în cadrul ieșirilor în aer liber, să purtăm haine deschise la culoare, pentru a face cât mai ușor vizibile insectele, inclusiv căpușele. Specialiștii în sănătate publică recomandă, de asemenea, folosirea de spray-uri împotriva insectelor.

La întoarcerea din drumeții, trebuie să verificăm atent hainele, bagajele și părțile corpului expuse.

Un alt aspect important, dacă suntem proprietari de animale, este să ne protejăm și animalele împotriva insectelor, folosind produse recomandate de medicul veterinar.

„Foarte mulți scot ei acasă căpușa și rămâne ceva acolo. Asta este problema”

Medicul primar infecționist Oana Obretin a explicat, pentru „Adevărul”, de ce este important ca, în cazul în care descoperim o căpușă atașată, să mergem la Urgențe pentru a fi extrasă. Personalul medical va face această operațiune cu instrumentar specializat și, la fel de important, va recomanda și un tratament preventiv.

„Am avut câteva cazuri și anul acesta, au început să ni se adreseze. S-a încălzit vremea, oamenii au ieșit la iarbă verde, cățeii, purtătorii de căpușe, nu sunt deparazitați cum trebuie. Ce vreau să subliniez: foarte important este să nu scoată pacienții căpușa. N-ar trebui să facă asta singuri, trebuie să vină la Urgențe. Foarte mulți scot ei acasă căpușa și rămâne ceva acolo. Asta este problema”, a avertizat medicul.

Deși o mușcătură de căpușă nu înseamnă automat că pacientul va dezvolta boala Lyme, pericolul există. La fiecare aproximativ 10–20 de cazuri apare o complicație de acest tip, a menționat medicul, pe baza experienței proprii în cadrul Spitalului Județean de Urgență Slatina.

Boala, pe de altă parte, începe să dea semne neurologice în timp, la peste trei săptămâni de la contactul cu insecta purtătoare. Astfel de semne sunt: tulburări de mers, dureri de cap, semne la locul mușcăturii. De aceea este important ca părinții să-i verifice pe copii la fiecare întoarcere acasă dintr-un loc în care s-ar fi putut petrece un astfel de contact, pentru a identifica din timp insecta și a se interveni profesionist pentru extragere.

„Le spun la mămici: vedeți, vă duceți prin parc, veniți cu copilul mic acasă, mergeți în baie, îl dezbrăcați, îl verificați. Acum încă nu suntem în plin sezon, dar vor fi din ce în ce mai multe cazuri pe măsură ce vremea se încălzește”, a subliniat medicul.

Au existat și situații în care pacienții s-au prezentat la spital după mai multe zile, iar insecta pătrunsese mai adânc în piele, fiind mai greu de extras. Este important ca aceasta să fie îndepărtată complet și să se instituie tratamentul profilactic, stabilit de medicul specialist. Acest tratament presupune administrarea unui antibiotic, doza (poate fi chiar și o doză unică) și perioada pentru care se administrează fiind la decizia specialistului în boli infecțioase.

Antibioticul recomandat este dintr-o clasă specială, iar administrarea fără indicația clară a medicului poate avea urmări.

Ce fac greșit pacienții

Pentru că ieșirile la iarbă verde au loc de obicei în weekend sau de sărbători, atunci când pacienții constată că au atașată o căpușă încearcă, de cele mai multe ori, să rezolve problema singuri. Există chiar produse care pot fi cumpărate pentru extragerea acestor insecte, însă procedura în sine necesită o pregătire și, mai important, trebuie să ne asigurăm că insecta a fost extrasă integral. Din acest motiv, medicul recomandă prezentarea la Urgențe, chiar dacă, în special în zilele de sărbătoare, asta poate presupune o așteptare de câteva ore, în funcție de numărul de pacienți.

Atunci când încearcă să rezolve problema singuri, pacienții folosesc de obicei ceea ce au la îndemână: alcool, acetonă, fel de fel de alte produse despre care „au auzit” că omoară insecta. „Folosesc tot ce au la îndemână acasă sau apasă/ storc zona să scoată căpușa. Nu așa!”, atrage atenția medicul. Sunt comportamente greșite, care pot face mult mai mult rău decât bine, avertizează medicul Oana Obretin.