O nouă variantă de coronavirus, cu mutaţii fără precedent în proteina Spike, identificată în Europa. Ce spun medicii

O nouă variantă de COVID-19, identificată în câteva ţări europene, stârneşte îngrijorări în rândul unor profesionişti din domeniul sănătăţii, deoarece există modificări ale proteinei spike care nu au mai fost văzute până acum.

Varianta, cunoscută fie ca B.1.X, fie ca B.1.640, a fost raportată pentru prima dată de ziarul francez Le Telegramme, după ce luna trecută a infectat 24 de persoane la o şcoală franceză din regiunea Bretagne. Când varianta a fost descoperită în Franţa, şcoala la care a avut loc focarul a fost nevoită să închidă 50% din clase, a raportat Le Telegramme, potrivit The Jerusalem Post.

Deşi situaţia este acum sub control şi nu au mai fost găsite cazuri în Franţa din 26 octombrie, conform Agenţiei Regionale de Sănătate din Franţa, varianta rămâne sub supraveghere. 

Câteva cazuri au fost descoperite şi în Regatul Unit, Elveţia, Scoţia şi Italia, deşi varianta Delta şi subvariantele sale continuă să fie cele mai dominante tulpini.

Prof. Cyrille Cohen de la Universitatea Bar-Ilan, care este originar din Franţa şi intervievează şi se consultă în mod regulat cu oficialii francezi din domeniul sănătăţii, a explicat că varianta B.1.640 are câteva mutaţii fără precedent. Una a atras atenţia în mod special: proteina spike, care este cea care permite virusului să se agaţe de celula umană şi să înceapă procesul de infecţie, are unele ştergeri. Întrebarea este dacă acest lucru va face virusul mai infecţios sau îl va face mai puţin eficient.

Se crede că varianta a provenit din Africa, un scenariu de care Cohen a spus că experţii în sănătate se tem şi care evidenţiază necesitatea accesului în mod egal la vaccin.

„Această variantă exemplifică faptul că, dacă lăsaţi o parte din populaţia lumii fără acces la vaccinuri, atunci virusul va continua să se înmulţească şi va duce la mai multe variante”, a spus Cohen. 

Un raport Global Forecast din trimestrul IV publicat săptămâna trecută de Economist Intelligence Unit (EIU) a evidenţiat că, în timp ce majoritatea ţărilor dezvoltate au vaccinat cu succes o mare parte dintre cetăţenii lor, majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare au făcut doar progrese neglijabile. 

Raportul a evidenţiat în mod special eşecurile campaniei de vaccinare din Africa, unde la sfârşitul lunii octombrie doar 6% din populaţia din statele africane este vaccinată împotriva COVID. 

„Cauza acestor rate scăzute de vaccinare este binecunoscută: în ciuda îmbunătăţirilor recente, producţia globală continuă să rămână în urma cererii, ţările în curs de dezvoltare confruntându-se cu întârzieri mari în accesarea vaccinurilor”, se arată în raportul EIU, adăugând că programul COVAX al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a a reuşit să livreze doar aproximativ 400 de milioane de doze la nivel global şi că donaţiile din ţările mai bogate au fost rare. 

Mai mult, chiar dacă vaccinurile ar fi livrate, ţările africane ar avea probleme în administrarea acestora, se arată în raport – în principal din motive logistice. 

„A nu administra vaccinuri acestor ţări poate părea în regulă pe termen scurt”, a spus Cohen, „dar pe termen lung, s-ar putea să avem noi variante problematice care s-au dezvoltat în ţările nevaccinate”. 

El a adăugat: „Nu vreau să sperii oamenii. Sunt doar câteva cazuri de B.1.640 acum şi s-ar putea foarte bine ca într-o lună să uităm cu toţii de această variantă. „Dar acesta este un exemplu a ceea ce s-ar putea întâmpla dacă nu există acces la vaccinuri pentru toată lumea.”