Măsuri corecte în caz de intoleranţe alimentare

Dieta de eliminare şi medicaţia simptomatică sunt singurele metode eficiente de a ţine sub control aceste probleme. Orice reacţie neplăcută apărută în urma consumului unui aliment poate fi considerată o intoleranţă alimentară. Aceste neplăceri pot afecta pe oricine, indiferent de vârstă.

Simptomele intoleranţei alimentare sunt extrem de variate, de la migrenă şi disconfort abdominal până la reacţii asemănătoare alergiilor alimentare, cum ar fi erupţii pe piele sau chiar manifestări similare şocului anafilactic precum respiraţie dificilă şi pierderea cunoştinţei.

„Severitatea simptomelor intoleranţei alimentare depinde de existenţa anumitor deficite enzimatice la persoana afectată, dar şi de cantitatea de aliment consumată. Astfel, reacţiile de intoleranţă apar la persoanele cu sensibilitate, însă, teoretic, pot apărea la oricine a consumat un anumit aliment în exces. Trebuie precizat că această problemă este mai frecventă în rândul copiilor", spune medicul primar alergologie şi imunologie Camelia Berghea de la Spitalul „Alexandru Obregia" din Bucureşti.

Astfel, intoleranţele alimentare pot fi cauzate de substanţe care se găsesc într-un anumit aliment, precum toxinele secretate de unele microorganisme, histamina conţinută de roşii şi de peşte, tiramina din cafeină, aditivii alimentari, coloranţii sau conservanţii. Pe de altă parte, această problemă poate apărea în urma unui deficit enzimatic temporar sau de lungă durată, aşa cum se întâmplă, de exemplu, în cazul persoanelor cu disfuncţii hepatobiliare sau pancreatice, al celor cu deficit al enzimelor care facilitează transformarea lactozei sau fructozei.

Nu trebuie confundate cu alergiile

Nu de puţine ori se întâmplă ca intoleranţele alimentare să fie confundate în mod eronat cu alergiile alimentare. Iar acest lucru se întâmplă, în principal, din cauza asemănării simptomelor. Astfel, este bine de ştiut faptul că manifestările intoleranţei pot apărea la mai mult timp după consumul unui aliment, spre deosebire de alergie care este declanşată de o reacţie imunologică şi care se manifestă mult mai rapid.

„Asemănarea cu reacţiile alergice face necesar diagnosticul diferenţiat. Acest lucru se face prin determinarea anticorpilor specifici de tip imunoglobulină E, prezenţi doar în cazul alergiilor, nu şi al intoleranţei la alimente. De asemenea, spre deosebire de reacţiile alergice, intoleranţele nu necesită o expunere anterioară la aliment şi au o evoluţie mai uşoară decât alergiile", mai spune dr. Camelia Berghea.

Dieta de eliminare, esenţială în diagnostic

Din cauza faptului că simptomele intoleranţei alimentare pot fi confundate cu manifestările altor afecţiuni, singurul mod de a o diagnostica este dieta de eliminare. Aceasta presupune excluderea din alimentaţie a alimentelor suspectate că au declanşat simptomele şi reintroducerea lor treptată.

„Dieta de eliminare ajută la identificarea alimentului prost tolerat. Este de aşteptat ca simptomele să dispară la înlăturarea alimentului şi să reapară la reintroducere. Constatarea tabloului de intoleranţă alimentară duce la necesitatea de a urma dieta pe termen lung, ceea ce depinde, desigur, şi de particularităţile pacientului. Acesta poate avea nevoie şi de medicaţie simptomatică şi, în plus, este sfătuit asupra grupelor de alimente ce conţin în mod natural sau artificial substanţele ce pot declanşa problemele", precizează medicul alergolog.

Persoanele care suspectează că au o intoleranţă alimentară trebuie să consulte medicul, iar acest lucru este cu atât mai important în cazul copiilor. Aceasta deoarece, dacă nu este urmată corect, dieta de eliminare duce la carenţe de vitamine şi de minerale, ceea ce poate poate afecta dezvoltarea lor.