Mai puţine bacterii pe piele înseamnă risc mai mare de dermatită atopică

Peste 50 de milioane de oameni numai în Europa şi 20% dintre copiii din întreaga lume suferă din cauza dermatitei atopice, o afecţiune inflamatorie a pielii, care creează o senzaţie intensă de mâncărime, cu evoluţie cronică. O cauză importantă, spun specialitşii, sunt dezechilibrele microbiomului cutanat.

În ultimii 30 de ani, cazurile de dermatită atopică s-au triplat, aceast devenind cel de-al doilea motiv de consult la medicul dermatolog. Boala afectează în mod caracteristic prima copilărie, dar poate debuta la toate grupele de vârstă. 60 % din cazuri apar înainte de primul an de viaţă şi pâna la 85 % din cazuri debuteaza până la cinci ani. 

Se apreciază că până la 20 % dintre copii  din întreaga lume şi 1 - 3 % dintre adulţi suferă de dermatită atopică. Potrivit statisticilor, în Europa peste 50 de milioane de persoane se confruntă cu disconfortul cauzat de acestă afecţiune.

Principalele simptome ale bolii sunt mâncărimea, inflamaţia, roşeaţa, deshidratarea şi descuamarea pielii.

Manifestările clinice sunt variabile, iar aspectul leziunilor ca şi distribuţia lor sunt în funcţie de vârstă. Astfel, se descriu trei faze ale dermatitei atopice:

• infantilă (între 2 luni şi 2 ani) în care leziunile au un caracter acut şi sunt situate mai ales la nivelul sclpului, obrajilor şi gâtului.

• a copilăriei (între 4 şi 10 ani), în care leziunile sunt mai puţin acute, fiind frecvent localizate pe trunchi, gambe, braţe şi antebraţe, mai ales la încheieturi, unde pielea se flexează.la nivelul pliurilor gâtului, cotului, genihciului şi încheieturii mâinii.

• a adolescentului şi adultului - leziunile sunt reprezentate de plăci uscate, lichenificate, hiperpigmentate, situate în zonele de flexie şi în jurul ochilor

Până de curând, se cunoştea faptul că la baza apariţiei dermatitei atopice stă alterarea barierei cutanate, ceea ce permite alergenilor şi iritanţilor să pătrundă în piele, provocând astfel inflamaţii şi prurit. De curând însă, cercetările au scos la iveală faptul că bacteriile care trăiesc pe pielea noastră au un rol la fel de important.

Studiile din ultima vreme au demonstrat că diversitatea microbiană este mai scăzută în cazul pacienţilor cu dermatită atopică faţă de persoanele care nu suferă de această afecţiune, ajugându-se astfel al concluzia că microbiomul cutanat este co-responsabil, împreună cu bariera cutanată, pentru apariţia acestei afecţiuni“, ne-a declarat dr. Adriana Diaconeasa, medic specialist dermato-venerologie la Policlinica Dorobanţi, din Bucureşti.

Medicul a explicat că, la fel ca şi în cazul altor organe, pielea fără leziuni este colonizată de o comunitate bogată de microorganisme proprii, care poartă numele de microbiom cutanat, iar diversitatea acestora este un factor cheie pentru o piele sănătoasă. Microbiomul cutanat cuprinde 100.000 miliarde de bacterii. Ele stimulează sistemul imunitar, protejând astfel organismul de infecţii periculoase.

Tocmai de aceea, spune medicul, în tratamentul dermatitei atopice este esenţial ca pielea să fie reparată şi să nu mai permită intrarea agenţilor de risc, concomitent cu restabilirea echilibrului microbiomului, pentru a evita recidivele.

Sub atacuri constante, repararea pielii va deveni din ce în ce mai greoaie, iar incidenţa episoadelor de dermatită atopică va creşte“, a arătat dr. Adriana Diaconeasa.

În acest scop, dermatologul recomandă evitarea săpunurilor şi a altor produse cosmetice agresive, precum şi a antibioticele topice sau orale, deoarece acestea afectează echilibrul microbiomului şi pot încuraja colonizarea făcută de microorganisme patogene.