Durata vieţii se citeşte în colesterolul „bun“. Tu ce faci ca să îl protejezi?

Oamenii care ajung la vârsta de 100 de ani au o genă care menţine HDL-colesterolul la valori crescute. Pentru toată populaţia însă, calitatea acestor ani depinde de obiceiurile de viaţă.

Potrivit studiilor publicate în revista Societăţii Americane de Geriatrie, unele comunităţi sunt mai longevive decât altele, indiferent de stilul de viaţă. Explicaţia este că aceşti oameni sunt purtătorii unor gene care menţin colesterolul „bun“ la un nivel de două-trei ori mai mare decât la restul populaţiei. HDL-colesterolul menţine vasele de sânge suple, prevenind formarea plăcii de aterom şi apariţia bolilor cardiovasculare, cauza numărul 1 de deces la nivel mondial.

Totuşi, chiar dacă moştenim gene bune, nu putem avea garanţia că vom atinge vârsta bunicilor noştri. În plus, stilul actual de viaţă creşte riscul apariţiei unor boli cronice, precum afecţiunile cardiovasculare şi diabetul zaharat, care vor reduce semnificativ calitatea vieţii la vârsta înaintată.

Ziua Mondială a Sănătăţii, marcată mâine, 7 aprilie, se desfăşoară sub sloganul „O sănătate bună adaugă viaţă anilor".

Citeşte şi: Un an de trai ca la carte ne adaugă trei luni de viaţă

Cum creşti colesterolul bun

La modul ideal, nivelul de HDL-colesterol trebuie să depăşească valoarea de 60 mg/100 ml pentru femei şi pentru bărbaţi. În acelaşi timp, valorile LDL-colesterolului (componenta „rea“) trebuie să se afle sub 100 mg/100 ml. Obiceiurile care cresc colesterolul bun şi îl scad pe cel rău sunt aceleaşi care menţin o bună stare de sănătate. Iată care sunt:

- practicarea unei activităţi fizice în fiecare zi,

- oprirea fumatului,

- evitarea excesului de alcool, de dulciuri şi de grăsimi nesănătoase (carne grasă, margarină, produse patiserie),

- ajustarea dietei pentru a include alimente dovedite ca având efect de creştere a colesterolui bun: peşte oceanic (bogat în acizi graşi de tip Omega 3 şi 6), surse de fibre solubile (legume, fructe, cereale integrale din orz şi din ovăz), ceapă, usturoi, surse de acizi graşi nesaturaţi (nuci, seminţe, ulei de măsline). În plus, vinul roşu natural conţine polifenoli care stimulează activitatea enzimei superoxid dismutază, un alt gardian al longevităţii şi sănătăţii.

- nu în ultimul rând, controlul medical regulat, anual, monitorizează evoluţia acestor parametri şi permite luarea unor măsuri.

Citeşte şi:
Cele mai bune surse de fier
Bărbaţii care mănâncă frecvent fructe de pădure sunt mai feriţi de Parkinson