Depresia după naștere: o mamă din șapte are nevoie de ajutor specializat în unitățile medicale

Între 10% și 15% dintre femei se confruntă cu depresia postnatală, iar riscul este mai mare în cazul nașterilor premature, arată datele Salvați Copiii. În acest context, organizația atrage atenția asupra importanței monitorizării sănătății mintale după naștere și includerea serviciilor de evaluare și consiliere psihologică în pachetul de servicii oferite în maternitățile din România. 

Prematuritatea amplifică stresul emoțional al mamelor

Potrivit unei cercetări realizate în cadrul Maternității Polizu, de Salvați Copiii România, mamele copiilor născuți prematur resimt niveluri mai ridicate de anxietate, depresie și stres. Datele culese de organizație arată și că: 

• 56% dintre respondente au născut prematur, iar 74% au fost internate cel puțin două săptămâni.
• doar 37% dintre bebeluși se aflau în salon cu mama, 34% în alt salon, iar 29% în secția de Terapie Intensivă
• 76% dintre prematuri au rămas internați peste 20 de zile, iar aproape o treime au depășit 140 de zile.

În aceste condiții, 64% dintre mamele de copii prematuri au afirmat că au simțit nevoia să vorbească cu psihologul spitalului, în comparație cu 42% în cazul bebelușilor născuți la termen. 

Însă doar 5% au spus că au putut beneficia de consiliere individuală în spital. Iar 8 din 10 respondente nu știau dacă acest tip de servicii sunt disponibile. 

În aceeași maternitate, organizația a demarat un program pilot de susținere emoțională.  Ștefania Mircea, coordonator programe Salvați Copiii, spune:

„Psihologii Salvați Copiii au oferit consiliere mămicilor, iar feedback-ul lor a fost extrem de îmbucurător. 80% dintre acestea au fost mai liniștite, mai încrezătoare și au reușit să gestioneze mai bine stresul provocat de spitalizarea prelungită". 

Depresia postnatală nu este același lucru cu ,,baby blues"

Experții subliniază diferența dintre starea temporară de tristețe postnatală („baby blues”) și depresia clinică.

,,Baby Blues afectează până la 80% dintre mame și, de regulă, dispare de la sine în maximum două săptămâni. În schimb, depresia postnatală este mai intensă și persistentă și se poate manifesta prin lipsa capacității de a simți bucurie sau plăcere, chiar și în prezența bebelușului; dificultăți de atașament și un sentiment de deconectare față de nou-născut sau teama de a nu fi o mamă bună; tulburări severe de somn, inclusiv incapacitatea de a dormi chiar și atunci când bebelușul doarme; dificultăți de concentrare și frici obsesive legate de siguranța copilului", spune Ștefania Mircea. 

Aceasta atrage atenția asupra necesității ajutorului imediat:

,,Netratată, depresia postanatală poate avea efecte profunde atât asupra mamei, cât și asupra copilului și a întregii familii. Este o afecțiune medicală serioasă, nu o dovadă de slăbiciune, iar recunoașterea și gestionarea corectă sunt esențiale". 

Soluții propuse: consiliere psihologică și grupuri de suport

Pentru a preveni efectele negative ale depresiei postnatale, Salvați Copiii recomandă:

• includerea obligatorie  a serviciilor de suport psihologic în cadrul maternităților, ca parte integrantă a îngrijirii perinatale;
• dezvoltarea unui cadru integrat de consiliere pentru părinții de nou-născuți prematuri, începând dein etapa prenatală și continuând postnatal. 

,,De asemenea, accesul la consiliere psihologică decontată este foarte important, sprijinul specializat trebuie să fie ușor de obținut, fără bariere financiare sau birocratice. Programele de sprijin pentru mame, precum grupurile de suport, susținerea soțului/ a familiei pot oferi sentimentul că nu mămica nu este ești singură", mai subliniază Ștefania Mircea.