De ce este România campioană la hepatitele B şi C? Aflăm la Adevărul Live

România ocupă locul întâi în Europa ca număr total de cazuri de hepatită C, conform datelor de prevalenţă raportate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, şi locul al patrulea ca rată a mortalităţii cauzate de afecţiunile hepatice. Despre şensele românilor la diagnostic precoce şi la tratament eficient de ultimă generaţie, vorbim cu Marinela Debu, preşedintele APAH-RO, la Adevărul Live.

INTRĂ ÎN DISCUŢIE şi urmăreşte emisiunea în modulul Adevărul LIVE

„România are una dintre cele mai ridicate rate privind numărul persoanelor cu hepatită virală C, însă rata de diagnosticare şi de tratament este una dintre cele mai mici. Lipsa programelor de screening şi întârzierea accesului la tratament se traduc printr-o povară financiară la nivelul bugetelor naţionale alocate sănătăţii, din cauza complicaţiilor pe care ajung să le dezvolte pacienţii“, subliniază Homie Razavi, directorul Center for Disease Analysis, LLC (Greater Denver Area). Cum au ajuns să fie cel mai prost diagnosticaţi şi cel mai ineficient trataţi cei 1.400.000 de români care se estimează că ar fi afectaţi de virusurile hepatitice B, C sau B plus Delta? Despre modul în care se diagnostichează cele două infecţii, despre paşii de urmat din momentul diagnosticului şi despre accesul la tratamentele vindecătoare vorbim cu Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România.

Principalele idei rezultate în urma discuţiei:

Anul trecut, în vară, oamenii erau foarte  fericiţi şi sperau că vor avea în continuare acces la noile tratamente antivirale împotriva virusului hepatitic C. Din păcate, în cest moment, niciun pacient nou nu intră pe această terapie.

Contractul cu compania care câştigase contractul cost-volum a expirat în octombrie 2016.

Noul tratament scoate din calcul injecţiile cu interferon şi reacţiile adverse date de ribavirină. 5.860 de persoane au beneficiat de acest nou tratament împotriva hepatitei C.

Sunt oameni disperaţi care aşteaptă ca acest program să se reia cât mai repede.

Potrivit declaraţiilor reprezentanţilor Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate negocierile pentru un nou contract sunt în plină desfăşurare şi ar trebui să se încheie în martie 2017. Discuţiile se poartă pentru tratamentul a 10.000 de pacienţi.

Potrivit criteriilor actuale pe listă aşteaptă pacienţi cu F4, cu F3, parţial cei cu F2,cu talasemie şi hemofilie.  

Reprezentanţii pacienţilor au solicitat schimbarea legislaţiei astfel încât aceste contracte să nu fie încheiate doar pe 1 an şi să existe mai mulţi câştigători. Orice program de tratament trebuie dublat de unul de testare activă.

Potrivit datelor de prelavenţă, în România, există circa 600.000 de persoane care au infecţie cu virusul hepatitic C. Dintre ceştia, circa 60.000-70.000 au fost diagnosticaţi.

Nu există un registru naţional al bolnavilor cu hepatită. Markerii virali pentru depistarea hepatitei B şi C nu sunt în pachetul de bază al serviciilor medicale. O testare costă între 80 şi 100 de lei.

Circa 1.400.000 de români au o formă de hepatită virală. Depistarea este de cele mai multe ori făcută în faze avansate ale bolii.

În lipsa accesului la tratament, oamenii cumpără ce găsesc de pe internet, unele medicamente nefiind în lista Agenţiei Europene a Medicamentului şi nici în cea a Agenţiei Române a Medicamentului. Reprezentanţii bolnavilor cu hepatită avertizează asupra riscurilor acestui demers.

România ocupă locul 4 în topul mortalităţii date de bolile hepatice.

Tratamentul împotriva hepatitei implică schimbarea stilului de viaţă.

Semne ale hepatitei

Oboseala, durerea musculară, o stare de greaţă care nu are legătură cu o eventuală sarcină. Sunt semne aleatorii care pot sau nu să existe, dar dacă avem în familie pe cineva – mamă, tată, rudă apropiată infectat cu virus hepatitic B sau C, trebuie să ne testăm.

Criza de vaccinuri antihepatitice îi face pe părinţi să le cumpere din ţările vecine. Autorităţile româneşti au anunţat că, în scurt timp, vor importa 70.000 de doze.