Cum a afectat pandemia sănătatea mintală a oamenilor. Concluziile unui psihoterapeut

Psihoterapia poate avea efecte pozitive asupra creierului, ajutând la îmbunătățirea modului în care creierul funcționează și reacționează la diverse situații.

Studiile arată că psihoterapia poate modifica structura și funcționarea anumitor zone ale creierului, precum și modul în care acestea comunică între ele.

Statul prelungit în casă și stresul cauzat de pandemia de Covid ne-au afectat pe toți, într-o măsură mai mare sau mai mică, iar în unele cazuri a fost nevoie de vizite la psiholog. S-a constatat că psihoterapia în sine poate modifica activitatea cerebrală în anumite regiuni ale creierului asociate cu emoțiile și gândurile negative.

„S-a constatat că psihoterapia poate avea efecte pozitive asupra regiunilor creierului implicate în emoții, gândire și comportament, precum și asupra sistemului de recompensă și motivație. De asemenea, poate ajuta la îmbunătățirea capacității de a face față stresului. Psihoterapia poate fi eficientă în tratarea unor probleme de sănătate mintală, precum depresia, anxietatea, tulburările de personalitate, tulburările de alimentație etc, dar poate fi benefică și pentru oamenii care doresc să își îmbunătățească relațiile sau să își atingă obiectivele personale”, spune Mihaela Ghercă, psiholog, psihoterapeut și trainer.

Aceasta mai spune că un studiu realizat în Marea Britanie a arătat că prevalența tulburărilor de anxietate și depresie a crescut semnificativ în timpul pandemiei, observându-se un impact negativ asupra sănătății mintale a multor oameni.

Alte tulburări mentale care au fost raportate mai frecvent în timpul pandemiei de coronavirus au inclus tulburarea de stres post-traumatic – PTSD ( o parte dintre oamenii care au fost expuși la evenimente stresante sau traumatice, cum ar fi, a fi infectați cu COVID-19 sau a pierde pe cineva drag, au dezvoltat simptome de PTSD), tulburarea de somatizare (unii oameni au manifestat mai des simptome fizice, cum ar fi durerile de cap sau problemele digestive), tulburarea de alimentație (schimbările în obiceiurile alimentare care au apărut din cauza stresului) sau tulburarea de somn (pandemia generată de COVID-19 a perturbat rutina normală de somn a unor oameni, ceea ce a dus la tulburări de somn).

„Studiul realizat în Marea Britanie a arătat că prevalența tulburărilor de anxietate și depresie a crescut cu 20% în timpul pandemiei, iar un alt studiu realizat în Statele Unite a arătat că prevalența tulburărilor mentale a crescut cu 24% în timpul pandemiei. Aceste cifre sugerează că pandemia generată de COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra sănătății mentale a oamenilor”, adaugă Mihaela Ghercă.

S-a observat că pandemia generată de COVID-19 a avut un impact negativ asupra sănătății mentale a multor oameni și, ca urmare, s-a înregistrat o creștere a cererii pentru servicii de sănătate mentală, inclusiv psihoterapie. În unele țări s-a raportat o creștere cuprinsă între 30 și 60% a acestor servicii.

„Este important să rețineți că aceste cifre sunt doar estimări și pot varia în funcție de diverși factori, inclusiv de contextul specific în care au fost realizate studiile. De asemenea, este posibil ca anumite grupuri de oameni să fie mai propuse să solicite psihoterapie decât altele”, mai spune psihologul.

Printre cele mai comune simptome ale unor afecțiuni care țin de sănătate mintală la care trebuie să fim atenți la noi, dar și la cei din jur se numără tristețea, problemele de concentrare, stări de frică, vinovăție sau îngrijorare excesive, schimbări ale dispoziției, limitarea interacțiunii cu membrii familiei, prietenii sau colegii, dificultăți de relaționare cu cei din jur, abuzul de alcool sau droguri, paranoia, halucinațiile, stresul, incapacitatea de a gestiona situațiile zilnice, scăderea libidoului, ostilitate sau violență față de cei din jur, gânduri legate de suicid sau autovătămare.