„Cine a creat coronavirusul?” Cele mai populare căutări despre COVID-19 din România şi răspunsurile experţilor
0Mai mult decât simptomele de COVID-19 sau decât informaţiile despre vaccinuri, românii au fost curioşi să afle originile virusului care a provocat pandemia. Cea mai populară căutare pe Google despre noul coronavirus a fost „cine a creat coronavirusul”.
Coronavirusul a fost un subiect de interes major pentru oameni în ultimul an şi nu este de mirare că se află în topul celor mai populare căutări pe Google şi în România. Cei mai mulţi români au întrebat pe motorul de căutare „cine a creat coronavirusul?” şi au căutat apoi informaţii despre „cum se manifestă coronavirus” sau „cum se transmite COVID-19”.
Şi-au găsit loc între căutările românilor şi subiecte cu privire la vaccinul împotriva noului coronavirus. Iată 10 dintre întrebările tale despre coronavirus şi răspunsurile oferite de experţi:
„Cine a creat coronavirusul”
Cea mai mare curiozitate a românilor legată noul virus care a schimbat cursul lumii este legată de originile sale. „Cine a creat coronavirusul” a fost căutarea numărul unu în acest an de pandemie. Teoriile conspiraţioniste susţin că virusul SARS-CoV-2 a fost creat de oameni, în laboratorul din Wuhan, cu intenţia de a-l folosi ca armă biologică. O ipoteză similară a existat şi cu privire la originea virusului HIV, în anii 1980.
Originea coronavirusului este de interes nu doar pentru populaţie, ci şi pentru comunitatea ştiinţifică, din motive care nu ţin doar de curiozitate. Odată găsită sursa noului agent patogen, am putea preveni o nouă transmitere la oameni, spune într-un interviu dr. Peter Ben Embarek, director de programe în Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). „Dacă înţelegem cum a trecut acest virus de la lilieci la oameni, poate că vom putea preveni evenimente similare pe viitor şi, deci, pandemii similare”, explică dr. Embarek.
Ce arată analizele genetice despre cine a creat coronavirusul
Mai multe virusuri asemănătoare noului coronavirus au fost identificate la lilieci, iar comunitatea ştiinţifică susţine unanim că aceste mamifere să află la originea sa, probabil printr-o gazdă intermediară. Structura genetică a virusului SARS-CoV-2 este identică în proporţie de 96,2% cu un coronavirus din populaţia de lilieci din China. Analizele genetice au confirmat că originea noului coronavirus este zoonotică, şi nu de laborator. Explică în detaliu acest studiu publicat în revista Nature.
Coronavirusurile care au provocat epidemiile SARS (Sindromul Acut Respirator Sever) şi MERS (Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu) s-au răspândit tot de la lilieci.
Nu există nimic din structura coronavirusului care să indice că a fost creat de om. Este cu certitudine un virus apărut natural şi sunt multe altele de acest fel în lume, le-am văzut pe câteva în trecut. Prin urmare, virusul în sine nu e o surpriză.
Dr. Peter Ben Embarek, director de programe în Organizaţia Mondială a Sănătăţii
Toate dovezile disponibile arată că SARS-CoV-2 nu a fost produs sau manipulat în laborator. Nu este foarte clar deocamdată ce gazdă intermediară a avut, cum a traversat bariera între specii şi dacă acest lucru s-a întâmplat în Wuhan.
Pe 14 ianuarie 2021, o echipă a OMS formată din 10 experţi internaţionali a ajuns în Wuhan pentru a investiga originea noului coronavirus. Demersul ştiinţific a fost aprobat de guvernul chinez după multe luni de lupte diplomatice. Deşi virusul a fost detectat pentru prima dată în China, oficialii acestei ţări susţin că el a venit din străinătate.
„Cum se manifestă coronavirusul”
O altă informaţie căutată de români pe Google în pandemie este legată de manifestările bolii COVID-19. Pe măsură ce noul virus s-a răspândit în lume, lista de simptome a devenit tot mai lungă. Dacă la începutul pandemiei, manifestările observate erau doar febra, tusea seacă, oboseala şi dificultăţile în respiraţie, experienţa bolnavilor infectaţi cu SARS-CoV-2 a demonstrat că această infecţie respiratorie poate da simptome mult mai numeroase, care diferă de la o persoană la alta şi care sunt, uneori, neobişnuite.
Pe lista actualizată periodic de Organizaţia Mondială a Sănătăţii s-au adăugat durerile musculare, pierderea gustului şi a mirosului, nasul înfundat, oboseala, durerile în gât, durerile în piept, durerile de cap, durerile musculare sau articulare, greaţa şi voma, diareea, ochii roşii (conjunctivita) sau/şi diverse iritaţii ale pielii. La toate acestea se adaugă complicaţii neurologice rare, dar severe, precum accidentele vasculare cerebrale, inflamaţia cerebrală şi leziunile nervoase.
Dintre cei care au simptome, aproximativ 80% au forme uşoare şi moderate de COVID-19, circa 15% fac forme severe şi au nevoie de suplimentare cu oxigen, iar 5% ajung la forme critice de boală.
Manifestările infecţiei respiratorii pot să apară oricând în intervalul 2-14 zile de la contactul cu virusul, dar, de regulă, ele debutează în zilele 5-6. Este foarte important să le identificăm pe cele alarmante, care trebuie să ne trimită de urgenţă la medic: dificultăţile în respiraţie, durerea sau presiunea toracică, stările de confuzie şi incapacitatea de a vorbi sau a se mişca.
„Cât timp eşti bolnav de COVID”
Şi în acest caz, informaţiile de la începutul pandemiei de COVID-19 cu privire la durata simptomelor s-au dovedit incorecte sau, cel puţin, incomplete. Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţinea atunci că perioada de vindecare este de 14 zile pentru bolnavii cu forme uşoare şi moderate de COVID-19 şi de 3-6 săptămâni pentru cei care supravieţuiesc unor forme severe şi critice.
Experienţa bolnavilor a dovedit însă că unele simptome de coronavirus pot să persiste mult mai mult de atât. Chiar şi cei care fac forme uşoare rămân adesea cu simptome săptămâni şi chiar luni de la infectarea cu noul coronavirus. Oboseala, durerile de cap, tusea, dificultăţile în respiraţie, durerile în gât şi palpitaţiile sunt manifestările care persistă de obicei. Numărul şi intensitatea lor diferă de la un bolnav la altul. Ele pot să apară şi să dispară de la sine, periodic.