Celulele stem din plante întârzie apariţia ridurilor

Sunt folosite mai ales în produsele menite să întârzie apariţia semnelor îmbătrânirii, dar studiile în domeniu arată că ar putea fi utile şi în tratarea unor afecţiuni.

Cele mai cunoscute surse de celule stem la ora actuală sunt ţesutul embrionar, cordonul ombilical şi placenta. Dar cercetările realizate de-a lungul timpului au dovedit că anumite tipuri de celule-mamă, nediferenţiate, care favorizează regenerarea oricărui ţesut din corp se găsesc şi în piele, de exemplu.

De altfel, oamenii de ştiinţă au reuşit, recent, să transforme celule din piele în celule cardiace, refăcând astfel inima după infarct. „Celula stem este o celulă-mamă care se poate diferenţia în orice tip de celulă, deci poate da naştere diferitelor tipuri de ţesuturi. Totuşi, pe parcursul vieţii, intensitatea producerii celulelor stem descreşte continuu. Astfel, pe măsură ce înaintăm în vârstă, celulele stem nu se mai divid suficient de rapid pentru a le înlocui pe cele deteriorate şi îmbătrânite", explică medicul de familie Ruxandra Constantina, cu competenţe în apifitoterapie, de la Clinica Med-As din Bucureşti.

O sursă alternativă de celule stem sunt plantele, spun specialiştii. Şi este lesne de dedus acest lucru, ţinând cont de faptul că plantele se regenerează de nenumărate ori de-a lungul vieţii. În plus, în cazul multora dintre ele este suficient să punem în apă sau să plantăm în pământ un „vârf" de plantă, pentru ca acesta să se transforme într-o nouă entitate.

Utile în terapiile antiîmbătrânire

În prezent, aria în care s-a dezvoltat cel mai mult exploatarea celulelor stem din plante este industria cosmetică. De altfel, în ultimii ani au căpătat tot mai mult teren produsele antiîmbătrânire pe bază de celule stem vegetale. „Produsele din comerţ care conţin celule stem vegetale - din măr, din lotus, din floarea de colţ şi din viţa-de-vie - au rolul de a participa la procesul de reîntinerire şi de întârziere a apariţiei ridurilor, prin repararea ţesuturilor deteriorate odată cu trecerea timpului, prin menţinerea fermităţii şi tonicităţii epidermei", precizează medicul Ruxandra Constantina.

Cercetări în acest sens au fost realizate mai ales asupra unui tip de măr extrem de longeviv, numit Uttwiler Spatlauber, care creşte în zone izolate din Elveţia. Fructele acestui pom erau renumite în special în secolul al XVIII-lea pentru faptul că rămâneau proaspete şi-şi păstrau aspectul şi gustul mult timp după ce ajungeau la maturitate. Mai mulţi oameni de ştiinţă elveţieni au testat efectele benefice ale extractului de Uttwiler Spatlauber asupra pielii şi asupra părului uman.

Rezultatele au fost uimitoare: celulele stem extrase din acest tip de măr stimulează producerea de celule stem cutanate, astfel încât pielea deteriorată (în urma supraexpunerii la radiaţii ultraviolete sau în urma procesului natural de îmbătrânire) să se regenereze. În unele cazuri, s-a obţinut o întinerire cutanată după doar două săptămâni de utilizare a produselor cosmetice pe bază de celule stem din mărul elveţian. De altfel, după acest interval, s-a observat o reducere cu 8% a adâncimii ridurilor aşa-numite „laba gâştei", iar după alte două săptămâni, cu 15%.

Se extrag din părţile tinere

Ţesuturile meristematice, adică părţile tinere ale plantei, din care iau naştere noile frunze şi ramuri, sunt principala sursă de celule stem vegetale. De asemenea, şi anumite porţiuni ale rădăcinilor conţin astfel de celule.

„Gemoterapia (n. r. - ramură a fitoterapiei) utilizează produse ce conţin extracte din ţesuturi embrionare vegetale (celule stem), de exemplu muguri, amenţi (inflorescenţe în formă de ciorchine), seminţe, mlădiţe din diferite specii de arbori şi de arbuşti, care conţin vitamine, enzime, fitohormoni, factori de creştere etc. Toate acestea au rol detoxifiant, puternic vitaminizant şi regenerator", subliniază medicul.

Potrivit specialistei, unele astfel de celule stem sunt capabile să stimuleze formarea de celule stem mature la nivelul măduvei osoase, iar acestea, la rândul lor, stimulează capacităţile proprii de apărare ale organismului, prevenind apariţia unor boli, încetinind procesul fiziologic de îmbătrânire şi grăbind procesul de vindecare prin regenerarea ţesuturilor hepatic, cardiac, nervos etc. Celulele stem din alge, din măr, din usturoi, din gălbenele şi din struguri sunt printre cele mai recunoscute în acest sens.

De altfel, celulele stem din alge reprezintă astăzi o speranţă în ceea ce priveşte tratamentele inovatoare pentru maladiile degenerative de tipul bolii Alzheimer sau Parkinson.

"Celula stem este o celulă-mamă care se poate diferenţia în orice tip de celulă, deci poate da naştere diferitelor tipuri de ţesuturi.''
Ruxandra Constantina apifitoterapeut