Ce trebuie să ştim despre operaţia de cataractă? Aflăm la Adevărul Live

Cel puţin una din două persoane de peste 60 de ani este afectată de cataractă, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Afecţiunea poate să apară, însă, şi mai devreme. Ne lămureşte cum ne dăm seama că am putea suferi de cataractă şi cum se face operaţia care, practic, vindecă afecţiunea, de la dr. Cristina Patentaşu, medic primar chirurg oftalmolog.

INTRĂ ÎN DISCIŢIE şi urmăreşte emisiunea în modulul Adevărul live

Principalele puncte atinse în timpul discuţiei:

Este o boală a vârstnicului sau afectează şi persoane mai tinere ?

Este o boală a vârstnicului, prevalenţa creşte cu vârsta, dar poate fi si o boală a tânărului care suferă şi de alte probleme de sănătate, cum ar fi diabetul sau pacienţii care au boli autoimune, şi fac tratamente cu cortizon pe perioade lungi, fac, în general, cataracta mai devreme.

Deci există nişte factori declanşatori.

Da. Trauma mai este un motiv pentru care cataracta poate să apară la un tânăr. Trauma directă care afectează direct ochiul.

E o legătură directă între fumat şi declanşarea cataractei?

Da, la fel cum e şi pentru radiaţia ultravioletă.

De ce? Ce înseamnă de fapt cataractă?

O îmbătrânire a cristalinului. Acesta îşi pierde transparenţa şi asta duce la tulburări de vedere.

Cât de frecventă este?

Este frecventă pe măsură ce înaintăm în vârstă. După 70 de ani, 60% din pacienţi dezvoltă cataracta.

Este o afecţiune cu manifestări foarte clare de la început? Este diagnosticată în stadiu precoce?

Poate fi dacă pacientul se prezintă la medic. Dar, în general, pacienţii noştri se prezintă la medic destul de târziu. Şi la diagnostic există deja indicaţia chirurgicală. Sunt puţini cei care ştiu de ani de zile că au cataracta şi care se monitorizează anual.

Are legătură şi cu materialul genetic?

Într-o oarecare masura, da. De exemplu, la mine în familie şi mama şi bunica au făcut cataracta destul de devreme, în jurul vârstei de 50 de ani, dar are legătură şi cu stilul de viaţă – fumatul, expunerea la radiaţia ultravioletă, diabetul.

Care sunt manifestările în stadiile incipiente?

Tulburarea acuităţii vizuale. Percepţia distorsionată a culorilor, vederea dublă cu un singur ochi. Dacă nu e traumatică, cataracta afectează ambii ochi. Şi modificarea dioptriilor.

Toate persoanele peste 50 de ani poartă ochelari. Putem deduce de aici că toate vor face cataracta?

Nu.

Putem vedea în oglindă opacifierea cristalinului?

De obicei când ajungem să vedem, cataracta e foarte avansată. Se poate ca pupila să nu mai fie neagră la un moment dat.

Cataracta afectează nervul optic?

Nu. Dar în situaţiile în care e foarte avansată pot să apară complicaţii care ameninţă vederea. Operaţia făcută în condiţiile în care există complicaţii are rezultate mult mai slabe. Sunt două complicaţii: glaucomul facomorfic – cristalinul prin opacifiere îşi creşte volumul şi dă creşteri ale tensiunii intraoculare sau uveita facoanafilactică – se fisurează capsula cristaliniană scapă nişte proteine din cristalin şi acelea determină o reacţie inflamatorie. Şi atunci da, e ameninţată vederea.

Când este cazul să se opereze cataracta?

Indicaţia o reprezintă nevoile vizuale ale pacientului. Noi constatăm cataracta, îi spunem pacientului că există, decizia de a se opera îi aparţine. Dacă e un om tânăr. Care conduce, el se va opera când vederea scade foarte puţin, dacă e un om mai în vâstă zice: poate nu mai trăiesc. Dacă se aşteaptă chirurgia e mai dificilă, cu riscuri mai mari postoperatorii şi rezultate mai puţin bune.

În ce constă operaţia de cataractă?

Se fac nişte incizii foarte mici în cornee, se decupează capsula anterioară a cristalinului care e apoi emulsifiat cu sonda de ultrasunete, aspirat, şi, în locul cristalinului natural se pune un implant artificial.

Mai nou inciziile sunt foarte mici, nu se pun fire, recuperarea e foarte rapidă. Cu cât cataracta e mai veche, cu atât e mai dură, se foloseşte o cantitate mai mare de ultrasunete, asta poate să însemne pentru pacient a doua zi după operaţie o vedere înceţoşată pentru că suferă corneea.

Există o pregătire prealabilă a pacienţilor?

Sigur. Trebuie făcut în primul rând un control foarte riguros, pentru că sunt şi alte probleme care pot să scadă acuitatea vizuală şi atunci pacientul trebuie să ştie la ce să se aştepte postoperator. Se măsoară tensiunea intraoculară, acuitatea vizuală şi evaluat fundul de ochi. Le cerem un minimum de analize înainte de operaţie pentru că e important să fie un diabet cât de cât echilibrat.

Operaţia se face în ambulatoriu. În medie, durează 30 de minute. E nevoie de anestezie.

În funcţie de ce ne alegem cristalinul?

Discuţia e legată de ce-şi doreşte pacientul. Pentru că sunt pacienţi care-şi doresc să scape de ochelari şi atunci optăm pentru cristaline multifocale, sunt pacienţi care au astigmatisme preexistente şi atunci le povestim despre cristalinele torice care compensează acest viziu de refracţie al corneei şi sunt cristaline monofocale simple care oferă vedere bună la distanţă şi pacientul rămâne cu ochelari de aproape.

Odată implantat un tip de cristalin poate fi înlocuit?

E de preferat să nu.

Ce complicaţii pot apărea ulterior intervenţiei?

Cea mia păcătoasă este infecţia. Din fericire, e foarte rară. Mai este edemul macular cistoid, care apare destul de repede postoperator. E ceva ce vedem la pacienţii cu diabet.