Carantina aviară impune despăgubirea "arestaţilor"
0Cuvântul carantină provine din franceza medievală, însemnând 40 de zile. Această perioadă se referea la izolarea vapoarelor înainte de a intra în portul Ragusa, în 1377, pentru împiedicarea
Cuvântul carantină provine din franceza medievală, însemnând 40 de zile. Această perioadă se referea la izolarea vapoarelor înainte de a intra în portul Ragusa, în 1377, pentru împiedicarea ciumei. Carantina a fost practicată şi prin izolarea leproşilor, ori pentru a preveni sifilisul în Europa de nord, în 1490, a febrei galbene şi a holerei asiatice, în 1831. Primul lazaret a fost înfiinţat de veneţieni în 1403, pe o mică insulă din vecinătatea oraşului. Exemplul a fost urmat de genovezi, care au transformat un spital pentru leproşi în spital pentru ciumaţi. Arbitrarul în practicarea carantinei a impus o serie de reglementări internaţionale. Reprezentanţii marilor puteri au dorit uniformizarea acţiunilor. Concluzia a fost abandonarea carantinei ultra-riguroase, impunerea unor standarde internaţionale minime, cu posibilitatea ca fiecare ţară să stabilească rigori specifice.
Carantina limitează drepturile omului
Secolul al XX-lea s-a caracterizat prin impunerea drepturilor omului şi, implicit, a drepturilor pacientului. Una dintre căile de mediere a conflictului apărut între acestea şi politica statului este aplicarea principiilor bioeticii: autonomie, beneficiu, non-vătămare şi justiţie. Politica de carantină limitează acţiunea acestor principii şi de aceea instituirea ei se face în situaţii bine justificate. Carantina limitează în primul rând autonomia, prin limitarea liberei circulaţii, absenţa consimţământului, tratamentul impus şi excluderea confidenţialităţii. Sunt afectate principiile beneficiului, non-vătămării şi justiţiei. În aceste condiţii, carantina se introduce doar atunci când pericolul este iminent şi doar asupra vehiculului care transmite agentul patogen. Dacă boala se transmite de la animal la animal, se impune carantina la animale şi dezinfecţia celor care trec prin focar. Doar dacă se transmite de la om la om se impune carantina persoanelor.
Izolarea pentru H5N1, o premieră
România a fost una dintre primele ţări europene afectate de gripa aviară, dar problemele au fost limitate la ariile rurale. Introducerea carantinei nu a trezit reacţii ale publicului decât în momentul în care au fost afectate şi zone urbane. Peste 90.000 de locuitori din zone urbane au avut de suferit ca urmare a acestor măsuri. Oficialii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au apreciat că ceea ce s-a întâmplat în România a fost o premieră. A fost pentru prima dată când libera circulaţie a atât de multe persoane a fost restricţionată ca urmare a gripei aviare. Şi pentru noi există câteva semne de întrebare. Care a fost raţiunea pentru care s-a introdus carantina la oameni cât timp nu s-a dovedit până în prezent transmiterea de la om la om a H5N1? Cine despăgubeşte cetăţeanul pentru împiedicarea desfăşurării activităţilor zilnice? Care a fost nivelul de informare a cetăţenilor cu privire la pericolul real? Cum se implică statul pentru a împiedica abuzul?
America a plătit compensaţii pentru carantină
În Statele Unite ale Americii, în plină epidemie de SARS în Asia, guvernul a impus carantina pentru persoanele care veneau din acea zonă. Era dovedit clar că această boală se transmite de la om la om, iar tratamentul are eficienţă discutabilă. Cetăţenii care au intrat în carantină au primit o indemnizaţie, li s-au asigurat cazarea şi masa. Ulterior, unii au dat în judecată guvernul acestei ţări pentru încălcarea drepturilor cetăţeneşti, dar instanţele au respins acţiunea, pe motiv că pericolul era iminent şi real, iar statul a acordat o indemnizaţie. Cum va proceda statul român faţă de cetăţenii săi? (dr. Beatrice Ioan, dr. Vasile Astărăstoae)