Când trebuie să te îngrijoreze ganglionii inflamaţi
0Cu toţii am avut, cel puţin o dată în viaţă, ganglionii gâtului măriţi, dar numai pentru o perioadă scurtă. Dacă inflamaţia persistă sau dacă obervi că, în timp, s-au mai umflat şi alte zone ale corpului, trebuie să mergi de urgenţă la medic, fiindcă poate fi vorba despre o formă de cancer al sângelui.
Din nu se ştie clar ce motiv, peste un milion de oameni din lumea întreagă suferă de o formă de limfom malign, cel mai frecvent cancer al sângelui şi al organelor înrudite – măduvă, ganglioni etc. În România, potrivit statisticilor Globocan, în fiecare an apar 1.392 de cazuri noi de limfom non-Hodgkin (cea mai frecventă formă de limfom) şi 242 de cazuri noi de limfom Hodgkin.
„Ambele forme de limfom afectează limfocitele, cele mai importante componente ale sistemului imunitar. Având în vedere că, la nivel global, limfomul ucide mai multe persoane decât catastrofele naturale, cred că este cazul ca publicul să conştientizeze acet fapt şi să încerce să afle cât mai multe despre această boală“, semnalează prof. dr. Anca Lupu, preşedintele Societăţii Române de Hematologie, cu ocazia lansării unui Dicţionar de Limfom.
Limfomul non-Hodgkin poate fi confundat uşor cu alte boli
Numărul de limfocite creşte necontrolat în cazul limfomului non-Hodgkin, ajung să infiltreze ţesuturile, în principal ganglionii limfatici. Celulele maligne se colectează la nivelul ganglionilor limfatici, ceea ce duce la creşterea în volum a acestora (în termeni medicali se numeşte adenopatie).
Limfomul non-Hodgkin are, la rândul lui, două forme: indolentă şi non-indolentă sau agresivă. Prima formă – indolentă – este foarte rară (reprezintă un sfert din totalul cazurilor de limfom non-Hodgkin) şi permite o supravieţuire lungă fără tratament, de peste 10 ani din momentul diagnostic. Manifestările aproape că nu există în primele stadii ale bolii, astfel că diagnosticul este pur întâmplător.
Cea de-a doua formă – agresivă – este cea mai frecventă, iar rata de supravieţuire fără tratament este foarte scurtă, de numai 4-12 luni. Aşadar, terapia trebuie iniţiată rapid după diagnostic, care se poate face mai uşor, fiindcă manifestările sunt zgomotoase. Totuşi, simptomele sunt, de multe ori, nespecifice, ceea creează confuzie în rândul medicilor.
„Manifestările includ inflamarea persistentă a ganglionilor, adenopatii. Aceştia apar pe rând în părţile latero-cervicale, cel mai adesea, dar şi la axile sau inghinal. Ceea ce induce în eroare medicii este apariţia durerilor abdominale sau a durerilor de spate, asemănătoare celor date de problemele coloanei“, explică prof. dr. Anca Lupu.
„Şi o colegă de-a mea din Asociaţie s-a confruntat cu problema confuziei în ceea ce priveşte diagnosticul. Iniţial, ea a fost diagnosticată cu cancer bronşic. De-abia după ce a cerut o a doua părere, ceea ce le recomandăm tuturor pacienţilor să facă, mai ales în cazul unei afecţiuni atât de grave, a primit diagnosticul corect de limfom“, precizează dr. Radu Niculescu, perşedintele Asociaţiei Bolnavilor cu Limfoame.
Există speranţe mari în cazul limfoamelor
„Rata de supravieţuire a persoanelor cu limfom este de peste 50%. În unele cazuri, când tratamentul este instituit devreme, ajunge chiar la 80-90%“, potrivit medicului Anca Lupu.
Specialista spune că tratamentul diferă foarte mult de la o formă de limfom la alta. Astfel, „în cazul limfomului non-Hodgkin, tratamentul standard cuprinde o combinaţie de chimioterapie şi anticorpi monoclonali, care ţintesc celulele canceroase, adică limfocitele B bolnave. În cazul limfomului Hodgkin rămâne de bază, în funcţie de particularităţile bolnavului, combinaţia de chimio- şi radioterapie“, completează prof. dr. Lupu.
Dicţionarul de Limfom
Societatea Română de Hematologie şi Asociaţia Bolnavilor cu Limfoame au realizat, în colaborare cu Roche România, un Dicţionar de Limfom, care să le ofere pacienţilor şi apropiaţilor acestora toate informaţiile de care au nevoie.
Citeşte şi:
Specialista şi femeia de afaceri Ariadna Avram oferă exemplul personal atunci când explică importanţa investigaţiilor genetice şi modul în care acestea modifică stilul de viaţă.
Un european din zece moare din cauza bolilor de plămâni. Care sunt cauzele ce pot fi uşor prevenite
Fumatul este principalul factor care cauzează sau care agravează afecţiunile pulmonare, astfel încât mortalitatea este una foarte ridicată în Europa, avertizează Societatea Europeană de Boli Respiratorii.
Cum te îmbolnăveşte poluarea din fiecare cameră a casei tale
Mulţi dintre noi îşi petrec cea mai mare parte din timp în casă, iar aerul din interior poate fi mai bogat în substanţe toxice decât cel din exterior. Aşadar, trebuie să fim foarte atenţi la posibilele pericole din casă şi să le ţinem sub control, dacă nu le putem înlătura definitiv.