Bolnavii de cancer, forţaţi la contrabandă. De ce există criza medicamentelor

Zilnic, bolnavilor de cancer li se prescriu medicamente care le-ar putea salva viaţa, dar care nu există în România. Ei sunt nevoiţi să apeleze la diverse reţele care aduc tratamente din străinătate.

Părinţilor care au copii bolnavi de cancer le e frică. De evoluţia bolii, de ceea ce o să spună medicul la următoarea vizită, de figura maturizată prematur a celui mic. Sunt frici universale şi naturale în faţa unei boli a cărei simplă pomenire te face să-ţi sară inima.

Aceasta nu este însă povestea unor frici normale. Aici este vorba despre părinţii care se ascund în spatele „utilizatorului anonim" pe forumuri, în căutarea, pe sub mână, a unor medicamente care le-ar putea salva copiii, dar care, cu toată bunăvoinţa medicilor şi a farmaciştilor, nu se găsesc în România. Este vorba despre părinţii care apelează zilnic la asociaţiile bolnavilor de cancer ca o ultimă speranţă pentru a găsi acel tratament, de cele mai multe ori nesperat de ieftin, care însă nu poate fi cumpărat nici cu toţi banii din lume din spitalele şi din farmaciile româneşti.

Apoi este vorba despre frica de a ieşi din anonimat a celor care au făcut rost de medicamente, prin diverse mijloace, din afara ţării, şi care nu vor să fie descoperiţi.

„Zilnic primim, în medie, două-trei solicitări de la părinţi care nu găsesc medicamentele anticancer pentru copiii lor nicăieri în România. Am făcut o estimare şi am constatat că ne-ar trebui cam 35.000 de euro pe an doar ca să acoperim tratamentele cerute de părinţii din zona Bucureştiului pentru copiii lor", spune Olga Cridland, preşedintele Asociaţiei PAVEL, din Capitală.

Așteaptă cu rețeta gratuită în mână

Majoritatea bolnavilor de cancer, indiferent că sunt copii sau adulţi, urmează acelaşi drum. „Medicul le face reţeta cu medicamente gratuite sau compensate, iar ei aşteaptă, pur şi simplu, cu reţeta în mână timp de o lună, cât este valabilă, fiindcă multe dintre medicamentele respective nu se găsesc nici cu bani pe piaţa românească. Dar timpul trece în defavoarea lor, fiindcă boala nu aşteaptă. Şi atunci, unii dintre ei apelează la soluţii extreme: la prieteni din străinătate care să le trimită medicamentul, la vecinii şoferi de TIR care fac curse în afara ţării, la diverse site-uri pe internet", povesteşte din experienţă medicul oncolog Florin Băcanu, de la Spitalul „Sf. Maria" din Bucureşti.

De altfel, „nu puţine sunt cazurile în care disperarea îi împinge pe bolnavii de cancer să apeleze la surse îndoielnice de medicamente, cum sunt farmaciile online din India, în ciuda descurajărilor din partea medicilor", completează Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România. „Atunci când a fost posibil, eu însumi am adus cu traista medicamente din străinătate pentru pacienţi", mărturiseşte Irimia.

100 de medicamente, pe lista ministerului

Noul ministru al Sănătăţii, Raed Arafat, speră să rezolve problema medicamentelor destinate mai multor boli (100 de tratamente) printr-un ordin de ministru, supus dezbaterii publice pe site-ul instituţiei (www.ms.ro). „Avem două soluţii pe care în prezent le dezbatem. Putem merge pe obligativitatea unităţilor sanitare de a realiza licitaţii pe acord cadru cu o durată de trei ani pentru achiziţia medicamentelor. Dar o măsură viabilă mi se pare achiziţionarea, eventual, prin compania naţională Unifarm prin licitaţie naţională", arăta ministrul Arafat într-un comunicat de presă.

În multe cazuri, problema nu este însă lipsa banilor. Medicul Cristian Scurtu, şeful secţiei de Oncopediatrie din cadrul Spitalului de Urgenţă „Marie Curie", spune că spitalul la care lucrează şi-a luat toate măsurile pentru a nu rămâne fără medicamente.

„Am avut suficienţi bani de la buget, dar nu am putut cumpăra medicamentele necesare fiindcă problema era la companiile de medicamente care n-au mai vrut să le aducă în România. De altfel, unele dintre ele nu au onorat contractele încheiate în urma licitaţiilor publice", precizează oncologul pediatru Cristian Scurtu.

Unul dintre cele mai importante medicamente care lipsesc din România este metotrexatul, un tratament ieftin, dar de bază în terapia anumitor forme de cancer. Cum şi-a asigurat stocul de metotrexat pe următoarele luni unul dintre cele mai mari spitale de copii din ţară? „Am primit o donaţie de la Ministerul Sănătăţii şi a mai adus un părinte nişte doze nu ştiu de unde. În momentul acesta avem un stoc care să ne ajungă câteva luni", spune dr. Scurtu.

De ce există criza medicamentelor

Majoritatea medicamentelor din lista celor 100 sunt tratamente relativ ieftine, aşa că problema nu este neapărat cea a banilor prea mulţi, ci dimpotrivă. „Unul dintre motivele pentru care distribuitorii nu mai aduc medicamente în România ar putea fi preţul lor foarte scăzut. În ţara noastră, Catalogul Naţional al Preţurilor la Medicamente impune cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană. Din această cauză, producătorilor şi distribuitorilor nu le convine să le aducă în România", explică Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente.

De asemenea, o altă problemă o reprezintă lipsa unor reglementări în ceea ce priveşte exportul paralel. „Pentru că preţul medicamentelor este mic în România, distribuitorii preferă să le revândă în alte ţări, cum este Germania, unde primesc mai mulţi bani şi într-o perioadă mai scurtă. În timp ce în ţara noastră, distribuitorii aşteaptă un an să-şi primească banii, şi aşa puţini, în alte ţări vând acelaşi tratament mai scump şi îşi recuperează banii mult mai repede", subliniază Dan Zaharescu.