Bilanţul de final de an aduce depresie

Persoanele care suferă de tulburări afective pot prezenta o agravare a simptomelor în această perioadă, susţin specialiştii. Numărul tentativelor de suicid creşte în perioada Sărbătorilor cu până la 40 la sută, iar rata de supravieţuire a celor care încearcă să-şi ia viaţa este de 85 la sută, arată statisticile.

Pentru majoritatea persoanelor, finalul de an presupune un bilanţ al anului care a trecut. Din acest motiv, cele care nu şi-au atins obiectivele resimt stări de tristeţe în această perioadă care coincide cu Sărbătorile de iarnă. Fenomenul este favorizat şi de influenţa negativă pe care o au asupra psihicului temperaturile scăzute şi dezechilibrele chimice produse în organism de limitarea expunerii la lumină naturală.

Persoanele vulnerabile psihic, mai predispuse
Frigul, reducerea activităţilor fizice şi lipsa expunerii la soare sunt câţiva factori ce favorizează instalarea depresiei în timpul iernii, sunt de părere specialiştii.

„Sezonul depresiilor începe la sfârşitul lunii septembrie şi durează până la mijlocul primăverii, cu perioade mai intense în timpul Sărbătorilor", explică medicul psihiatru Florin Tudose de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. Acest lucru este determinat nu doar de condiţiile vremii, ci şi de vulnerabilitatea psihică, accentuată la anumiţi indivizi.

Simptomele specifice depresiei constau în oboseală fizică, tristeţe şi melancolie resimţite tot timpul. La acestea se adaugă lipsa interesului pentru orice activitate, fie că este legată de familie, profesie, hobby sau de viaţa sexuală. Pot apărea, de asemenea, insomnii, sau din contră o tendinţă de a dormi tot mai mult şi gânduri sinucigaşe concretizate în tentative de suicid.

Grijile materiale, motiv de sinucidere

În perioada Sărbătorilor de iarnă, medicii de la serviciile de ambulanţă se confruntă cu un număr crescut de cazuri de tentative de sinucidere. „Procentual sunt cam cu 30-40 la sută mai multe cazuri de tentative de suicid comparativ cu restul anului", spune directorul Serviciului de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti, medicul Alice Grasu.

Potrivit specialistului, majoritatea celor care fac aceste gesturi sunt din categoria persoanelor cu venituri mici, care au probleme materiale şi a celor singuri sau cu probleme sentimentale.

„Cele mai dese cazuri sunt acelea de ingerare de substanţe toxice, precum medicamentele şi insecticidele, urmate de cazurile de secţionare a venelor", precizează medicul Alice Grasu.

Dintre cei pe care depresia îi împinge la gesturi disperate, medicii de la serviciile de ambulanţă reuşesc să salveze aproximativ
85 la sută.

Luminoterapia îmbunătăţeşte dispoziţia

Pe lângă terapiile cu medicamente pe care le poate recomanda medicul după ce se efectuează o evaluare psihiatrică, există şi soluţii de prevenire a depresiilor. Luminoterapia constă în expunerea la o serie de lămpi speciale cu lumină care o imită pe cea a spectrului solar. Şedinţele durează 15-30 de minute.

Şi curele balneare realizate toamna şi iarna în staţiuni de tratament sunt eficiente pentru a înlătura nevrozele şi anxietatea.