Beneficiile alimentelor, scoase de pe etichetă

Legislaţia europeană nu mai permite producătorilor menţionarea indicaţiilor terapeutice ale alimentelor fără dovezi solide. Calităţile terapeutice ale unor alimente funcţionale precum mierea şi iaurturile probiotice ar putea să nu mai apară pe etichetă dacă nu sunt fondate ştiinţific.

Comunicarea beneficiilor pentru sănătate ale alimentelor este reglementată prin Regulamentul CE 1924/2006, elaborat de Uniunea Europeană şi care a devenit aplicabil din iulie 2007, dar abia acum are rezultate concrete. Înainte de anul 2007, nu exista la nivelul UE nicio reglementare prin care să se verifice în ce măsură produsele promovate drept sănătoase aduc, într-adevăr, beneficii.

Puţine avize favorabile

Organismul care verifică acum corectitudinea comunicărilor producătorilor din industria alimentară este Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA). Aceasta analizează dosarele producătorilor, care trebuie să conţină dovezi ştiinţifice menite să argumenteze „promisiunile" de pe etichetă.

Citiţi şi:

Zahărul şi orezul brune, mai bune?

Dieta de aur pentru o inimă puternică

O mare parte dintre deciziile EFSA au surprins producătorii alimentari. Autoritatea europeană a respins, de exemplu, comunicarea beneficiilor mierii pentru funcţia metabolică şi pentru sănătatea respiratorie, precum şi a morcovului, pentru rolul important în menţinerea vederii.

Probioticele şi alimentele îmbogăţite cu antioxidanţi au primit şi ele aviz nefavorabil din partea EFSA, aşa încât nu mai pot fi menţionate indicaţiile terapeutice ale acestora pe etichetă.

Producătorii sunt de părere că protocolul de evaluare, care este preluat de la medicamente, nu poate fi aplicat alimentelor, care au o structură mai complexă şi care pot influenţa o multitudine de funcţii în organism. Comunitatea ştiinţifică a contestat multe dintre respingeri, ceea ce a determinat Comisia Europeană să solicite EFSA reevaluarea menţiunilor pentru probiotice şi pentru antioxidanţi.

Induc consumatorul în eroare?

Privită din perspectivă economică, promovarea beneficiilor alimentelor funcţionale este o strategie de marketing avantajoasă pentru producători. „Oamenii sunt interesaţi de alimentele funcţionale pentru că există tendinţa de a recurge la soluţii rapide în loc să reducă din consumul de grăsimi saturate, de sare şi de zahăr ori să mănânce mai multe fructe şi legume", spune Sue Davies, de la organizaţia nonguvernamentală pentru protecţia consumatorilor „Which?" din Marea Britanie.

Unii specialişti contestă ideea conform căreia un aliment poate fi benefic pentru sănătate adăugându-i vitamine şi minerale. Se pune în discuţie, de exemplu, rolul pentru sănătate al băuturilor sportive, care conţin zahăr şi care sunt promovate pentru proprietăţile lor electrolitice.

„Adăugând vitamine într-un aliment dulce nu se va obţine un aliment mai sănătos", crede dr. Francesco Branca, directorul Departamentului de Nutriţie şi de Dezvoltare a Sănătăţii din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Scade gradul de informare

De partea cealaltă, se consideră că, prin Regulamentul CE 1924/2006, li se anulează alimentelor proprietatea de a preveni boli.

„Acesta nu este altceva decât un ordin birocratic ce sfidează ceva ce nu poate fi desfiinţat, şi anume că alimentele au beneficii pentru sănătate. Dietoterapiile sunt astăzi parte a protocoalelor de tratament pentru diferite boli. Prin anularea beneficiilor alimentelor, ne aşteptăm ca şi protocoalele terapeutice să se modifice. Prin aplicarea regulamentului, publicul nu va mai fi informat şi nu va mai şti să aleagă alimentele sănătoase", este de părere prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti.

Dezavantajează micii producători

Protocolul de analiză utilizat de EFSA este dezavantajos pentru producătorii mici şi mijlocii, deoarece este puţin probabil ca aceştia să dispună de suficiente fonduri pentru a iniţia studii complexe care să demonstreze proprietăţile terapeutice ale alimentelor. Din această perspectivă, este de aşteptat ca regulile stricte ale Regulamentului să aibă repercusiuni asupra industriei alimentare.