Atacurile de panică, monştrii din mintea noastră

Un sentiment copleşitor de frică, palpitaţii, transpiraţii, tremur al întregului corp, senzaţie de sufocare şi de ameţeală. Când o persoană trece prin asemenea stări, nu este de mirare că are impresia că va muri sau, cel puţin, că pierde controlul. Aceste trăiri definesc terifiantele atacuri de panică, ce îi afectează astăzi pe tot mai mulţi dintre noi. Înţelegând de ce apar, vei reuşi să te sperii de ele mai puţin.

Dacă ai impresia că tot mai multe persoane din jurul tău trec prin atacuri de panică, senzaţia este justificată. Într-adevăr, frecvenţa lor este mai ridicată astăzi decât în trecut. În secolul vitezei, stresul nu ocoleşte aproape pe nimeni, el fiind factorul favorizant al atacurilor de panică. De regulă însă, ele apar pe fondul unei vulnerabilităţi, care poate fi genetică sau dobândită. Decesul unei persoane dragi sau eşecurile, de exemplu, pot să „construiască" un individ mai îngrijorat, mai temător decât ar trebui. Toate aceste elemente, conjugate, cresc nivelul de frică şi, în timp, temerile ies la suprafaţă sub forma unor accese bruşte de anxietate intensă.
Stresul poate să nu genereze imediat un atac de panică. De foarte multe ori, el se produce aparent din senin, fără niciun motiv evident şi fără niciun avertisment.

Frica poate deveni permanentă

Când treci printr-un atac de panică, inima îţi bate cu putere, simţi că nu poţi respira, ai o senzaţie de amorţeală şi de leşin, transpiri puternic, mâinile sau întregul corp îţi tremură, ai dureri în piept, îţi este greaţă şi te trec valuri de frig sau de căldură. Peste toate acestea, ai senzaţia că nu mai ai control asupra ta, că-ţi pierzi minţile şi te cuprinde o teamă puternică de moarte. Acestea sunt mecanismele prin care corpul nostru ar răspunde în faţa unui pericol, numai că acest pericol nu există în cazul atacurilor de panică. Nu se ştie exact ce anume le declanşează. Una dintre ipoteze ar fi aceea că atacurile de panică sunt urmarea unor modificări chimice în anumite zone ale creierului.

De multe ori, un atac se repetă la un interval mai lung sau mai scurt de timp, caz în care vorbim de o boală numită de medici tulburare de panică. Ea se caracterizează printr-o frică permanentă că atacurile s-ar putea repeta, iar această frică nu face decât să alimenteze altele, ca într-un cerc vicios. Persoana afectată de tulburarea de panică evită locurile aglomerate, în care simte că nu are suficient aer, iar dacă merge la un spectacol, încearcă să stea lângă ieşirea din sală, pentru a o părăsi cât mai repede în eventualitatea unui atac. Tulburarea de panică afectează 3-4% din populaţie.

Cum le deosebeşti de un infarct

Mulţi dintre noi au suferit probabil accese de frică intensă şi au mers cel puţin o dată la camera de gardă a unui spital, convinşi fiind că trec printr-un infarct. Pentru o persoană care nu ştie ce este un atac de panică, o asemenea confuzie este justificată. Palpitaţiile, durerile în piept şi dificultatea în respiraţie sunt simptome comune celor două probleme medicale. Există însă câteva deosebiri, ce-i drept, destul de subtile.

Infarctul miocardic se manifestă de regulă (dar nu întotdeauna) şi printr-o amorţeală a braţului stâng sau a piciorului stâng. În cazul unui atac de panică, acest simptom fie nu există, fie apare sub forma unei senzaţii de arsură ori de furnicături pe suprafaţa întregului corp. Un alt indiciu al infarctului este acela că se produce de regulă după un efort fizic sau în urma unor emoţii puternice. Atacul de panică nu are acest factor declanşator. Vârsta poate fi şi ea un reper, căci infarctul se produce de regulă la vârste înaintate, pe când atacurile de panică pot să afecteze tineri fără probleme de sănătate.

La medic, pentru siguranţă

Infarctul apare astăzi tot mai des la persoane tinere, pentru că multe dintre acestea au factori de risc, cum ar fi nivelul crescut al colesterolului „rău", hipertensiunea arterială, fumatul, diabetul şi excesul ponderal. Mai ales acestor categorii de persoane, medicii le recomandă să meargă la spital pentru a afla cauza senzaţiilor pe care le au. În plus, trebuie să luăm în calcul faptul că diferenţierea infarctului de atacul de panică poate fi destul de dificilă în condiţiile în care persoana afectată este speriată şi nu mai poate gândi lucid. Inclusiv femeile tinere ar trebui să apeleze la un medic când au dureri în piept, pentru că efectul protector al hormonilor estrogeni dispare atunci când prezintă factorii de risc menţionaţi.

Nu sunt chiar lipsite de riscuri

Deşi se consideră că atacurile de panică nu reprezintă un pericol pentru sănătate, cercetările mai recente contrazic această idee. Se pare că accesele de frică pot să favorizeze bolile cardiovasculare. Medicii Spitalului General Massachusetts din SUA au observat, în urmă cu câţiva ani, că femeile aflate la menopauză care suferă cel puţin un atac de panică sunt de patru ori mai predispuse la boli coronariene şi la accidente vasculare cerebrale în următorii cinci ani.
„Persoanele care au atacuri de panică sunt mult mai predispuse la anxietate şi la depresie. Ambele cresc nivelul hormonilor de stres în organism şi favorizează creşterea tensiunii arteriale, excesul ponderal şi adoptarea unor obiceiuri nesănătoase", a explicat dr. Malissa Wood, medic cardiolog la Spitalul General Massachusetts.

Afectează inclusiv copiii şi adolescenţii

Nu doar adulţii au temeri, ci şi copiii. Prin urmare, şi aceştia pot să sufere atacuri de panică, iar ele se manifestă precum cele ale adulţilor. Ce anume declanşează accesele de frică la cei mici? Nu este nevoie ca ei să treacă prin experienţe traumatizante, cum ar fi divorţul părinţilor, decesul unei persoane apropiate sau plecarea unui părinte în străinătate. Sunt suficiente presiunile care se fac asupra copilului: de a avea performanţe şcolare, de a fi mai competitiv, de a slăbi etc. Copiii, mai ales cei mici, nu ştiu să-şi exprime trăirile şi să se elibereze de stres şi de anxietate, iar acest lucru îi face mai vulnerabili în faţa atacurilor de panică.

Favorizează depresia şi suicidul

Multe dintre persoanele care suferă atacuri de panică în mod repetat ajung să perceapă lumea ca pe un mediu ostil. La gândul că vor suferi un nou atac, ele pot dezvolta o teamă faţă de spaţiile deschise (agorafobie) sau de locurile aglomerate şi se izolează în casă, unde se simt în siguranţă. Acest comportament de evitare poate favoriza însă depresia. De altfel, numeroase statistici au semnalat că aproximativ 20% din persoanele care trec prin atacuri de panică au tentative de suicid. O altă consecinţă a acceselor bruşte de frică intensă este tendinţa persoanei afectate de a consuma alcool şi alte substanţe, ca o metodă de a contracara frica permanentă. Ele nu fac însă decât să alimenteze atacurile de panică.

Specialistul nostru

Dr. Radu Teodorescu
psihiatru, psihoterapeut Spitalul de Psihiatrie „Al. Obregia" din Bucureşti preşedintele Asociaţiei Române de Psihiatrie Comunitară

Tulburarea de panică este o afecţiune îngrozitoare pentru cel care o trăieşte, atât prin prisma trăirilor pe care le are, cât şi prin faptul că se confruntă adeseori cu lipsa de înţelegere a celor din jur. Dacă la primul atac de panică, anturajul este la fel de speriat ca suferindul de riscul unei morţi subite, cu timpul, când devine clar că nu acesta este deznodământul, încearcă să-l încurajeze cu sfaturile obişnuite legate de voinţă, de curaj, pentru ca în cele din urmă să devină exasperat. De aici porneşte convingerea bolnavilor că nimeni nu-i crede şi nu-i înţelege. Iar acest lucru contribuie la apariţia gândurilor de suicid.

Foarte întâlnite

Până la 20% din oameni au cel puţin un atac de panică de-a lungul vieţii.

Ce poţi face pentru a-ţi învinge frica

Atacurile de panică pot să transforme viaţa unei persoane într-un calvar dacă nu sunt tratate. Din păcate însă, tratamentul este unul complex. Există câteva studii care au găsit o legătură între atacurile de panică şi anumite carenţe nutriţionale, cum ar fi cele de zinc sau de magneziu, dar suplimentarea alimentaţiei cu aceste minerale nu s-a dovedit o soluţie eficientă de tratament.

Conştientizează problema

Pentru a putea gestiona un atac de panică, trebuie să înţelegi modul său de manifestare şi să-l identifici de la primele simptome. Apoi, odată ce ai reuşit să-ţi dai seama că suferi un atac de panică, trebuie să te pregăteşti psihic pentru stările care vor urma.

De asemenea, este foarte important ca, în timpul unui acces de frică, să te autosugestionezi că nimic grav nu ţi se va întâmpla. Însă nu vei scăpa de atacurile de panică dacă-ţi spui că totul este în mintea ta sau că nu ai niciun motiv de îngrijorare. Ele reprezintă o problemă reală, iar medicii o consideră astăzi o boală, care, ca toate celelalte, trebuie tratată. În trecut, se credea că accesele de frică intensă apar la persoanele cu un caracter mai vulcanic sau că au legătură cu nervii, nefiind considerate deci o disfuncţie a organismului. În prezent, atacurile de panică nu doar că sunt recunoscute ca afecţiune distinctă, dar ele pot fi tratate pentru totdeauna. Pentru aceasta, trebuie să apelăm însă la specialişti.

Cu ajutorul tehnicilor de relaxare, te poţi elibera de tensiunile care generează anxietate

La psiholog afli de ce eşti vulnerabil

Ghidurile moderne de tratament recomandă psihoterapia comportamental-cognitivă ca tratament de primă intenţie în atacurile de panică. La noi, încă există o reţinere vizavi de psihoterapie, însă în alte ţări, ea este adesea folosită ca tratament unic sau, în cazurile mai severe, în asociere cu anumite medicamente.

Mai ales în cazul copiilor cu atacuri de panică, psihoterapia ar trebui să fie prima opţiune, folosirea medicamentelor fiind doar o soluţie extremă. Cu ajutorul unui psiholog, poţi descoperi evenimente care te-au vulnerabilizat sau care ţi-au generat convingeri ce au crescut nivelul tău de frică. Decesul unui prieten în copilărie ne poate crea convingerea că există riscul ca o persoană să plece de lângă noi şi fără a suferi de o boală, iar acest lucru generează o frică permanentă.

Terapia de grup creşte stima de sine

Împărtăşirea experienţei proprii unor persoane care au aceleaşi simptome şi care întâmpină aceleaşi dificultăţi, în cadrul unui grup de terapie, poate fi o modalitate de a atenua emoţiile negative şi de a dobândi mai multă încredere în sine. Terapia de grup este un cadru în care poţi primi sprijin emoţional, iar acesta creşte şansele de vindecare. Ai ocazia de a învăţa de la ceilalţi diverse tehnici de gestionare a acceselor de frică şi poţi reuşi să te reintegrezi social dacă ai ajuns la stadiul de izolare. Nu în ultimul rând, terapia de grup are avantajul că este mai puţin costisitoare decât psihoterapia, dar câteva şedinţe de consiliere psihologică individuală sunt recomandate într-o primă etapă a tratamentului. Există şi la noi câteva clinici de consiliere psihologică (nu prea multe, din păcate) ce organizează grupuri terapeutice pentru persoanele care suferă de anxietate şi de atacuri de panică.

Unele antidepresive pot crea dependenţă

Medicamentele folosite ca tratament în caz de atacuri de panică sunt antidepresivele, iar clasa cea mai utilizată, cu cele mai puţine efecte adverse, este cea a inhibitorilor selectivi de recaptare a serotoninei. Toţi exponenţii acestei clase se găsesc şi în România.

Medicii de la camerele de gardă ale spitalelor de urgenţă, unde o mare parte dintre persoane ajung la primul atac de panică îndeosebi, le prescriu de regulă alprazolam (Xanax), pentru a-i linişti. Acest medicament, care face parte din clasa benzodiazepinelor, este foarte eficient, căci atenuează repede simptomele, dar ascunde un risc major de dependenţă. Din acest motiv, nu ar trebui administrat pe termen lung. Pentru a-l înlocui, consultă un psihiatru.

Nu te învinovăţi pentru suferinţa ta!

Persoanele care suferă atacuri de panică au tendinţa de a fi foarte critice cu ele însele. Adesea, se învinovăţesc pentru faptul că nu reuşesc să gestioneze mai eficient stresul şi să-şi ţină stările sub control. O astfel de atitudine nu face decât să accentueze tensiunea interioară şi, implicit, suferinţa. Şedinţele de psihoterapie pot fi soluţia pentru atenuarea sentimentului de vinovăţie.

Încearcă metode de relaxare!

Dacă suferi atacuri de panică, trebuie să încerci cât mai multe modalităţi de relaxare, pentru că acestea sunt foarte utile ca metodă de atenuare a stresului şi a anxietăţii. Dacă muzica ambientală şi plimbările în natură nu se dovedesc eficiente, poţi deprinde o tehnică de relaxare de la un specialist (în yoga şi în alte forme de meditaţie). Indiferent de metoda aleasă, ea trebuie aplicată cu consecvenţă, căci rezultatele sunt vizibile după o perioadă mai lungă de timp. Învăţarea unor tehnici de respiraţie este de asemenea utilă, cu atât mai mult cu cât ele pot fi puse în practică la debutul atacului de panică, pentru a-i reduce severitatea.

Terapiile alternative, un posibil ajutor

Mulţi dintre cei care suferă de atacuri de panică sunt tentaţi să evite medicamentele şi caută soluţii mai blânde. Există un studiu care arată că o plantă exotică din familia piperaceelor, numită Kava (piper methysticum), poate fi utilă în formele uşoare şi moderate ale tulburării de panică. Fitoterapeuţii recomandă de regulă remedii cu efect sedativ (pentru a atenua anxietatea) persoanelor care suferă atacuri de panică. Valeriana, floarea pasiunii, sunătoarea şi teiul sunt cele mai utilizate, dar beneficiile lor nu sunt confirmate de studii. Specialiştii în terapii alternative spun că şi acupunctura poate fi o metodă de eliberare a tensiunilor, iar masajul poate atenua stările de nelinişte.

Specialistul nostru

Lena Rusti
psiholog psihoterapeut

Psihoterapia ajută o persoană să înţeleagă ce sunt atacurile de panică şi apoi să caute cauza, pentru că doar aflând cum apar şi de ce nu găseşte în acel moment alte modalităţi de a reacţiona poate să le depăşească. Pentru a controla atacurile de panică este important să înţelegi că, orice ai simţi, nu înnebuneşti şi nu faci atac cerebral sau atac de cord. Psihoterapia nu se substituie medicamentelor. Acestea din urmă ajută persoana să depăşească situaţia critică, iar psihoterapia oferă o soluţionare pe termen lung a problemei.

Şanse de vindecare

Cu un tratament adecvat, până la 90% din persoane scapă definitiv de atacurile de panică.