Aproximativ 8.000 de români, diagnosticați cu Alzheimer în 2022. Care sunt factorii de risc ai cumplitei boli

Aproximativ 8.000 de cazuri noi de îmbolnăvire cu Alzheimer au fost raportate, în 2022, de către medicii de familie, a anunțat Institutul Naţional de Sănătate Publică, precizând că această maladie reprezintă cea mai frecventă formă de demenţă.

Ziua Internaţională de Luptă împotriva Maladiei Alzheimer, lansată în anul 1994 sub umbrela federaţiei internaţionale Alzheimer Disease International (ADI) şi sub patronajul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, este marcată, în fiecare an, pe data de 21 septembrie, conform Agerpres.

Mesajul din acest an vizează conştientizarea rolului esenţial al identificării factorilor de risc şi a semnelor timpurii ale demenţei pentru adoptarea de măsuri proactive de reducere a riscului şi de prevenire a apariţiei acesteia.

Potrivit statisticilor, în prezent, peste 55 de milioane de oameni suferă de demenţă în întreaga lume şi, în fiecare an, apar aproape 10 milioane de cazuri noi. Demenţa este a şaptea cauză de deces şi una dintre cauzele majore de dizabilitate şi dependenţă socială în rândul persoanelor în vârstă, la nivel global.

"Femeile sunt afectate în mod disproporţionat de demenţă, atât direct, cât şi indirect prin oferirea de sprijin persoanelor apropiate afectate de demenţă, ele acoperind 70% din timpul alocat îngrijirilor acestor persoane", a precizat INSP.

Semne timpurii

Conform specialiştilor, factorii de risc pentru demenţă includ: vârsta (mai frecvent peste 65 de ani), hipertensiunea arterială, glicemia crescută (diabet zaharat), obezitatea, fumatul, consumul de alcool, inactivitatea fizică, izolarea socială, depresia.

Semnele şi simptomele timpurii sunt: uitarea evenimentelor recente, pierderea sau rătăcirea lucrurilor, confuzia, chiar şi în locuri familiare, pierderea noţiunii timpului, dificultăţi în rezolvarea problemelor sau luarea deciziilor, dificultăţi în găsirea cuvintelor, dificultăţi în îndeplinirea sarcinilor familiare, aprecierea greşită a distanţelor faţă de obiecte.

Demenţa are impact fizic, psihologic, social şi economic nu numai pentru persoanele care trăiesc cu demenţă, ci şi pentru îngrijitorii lor, familii şi societate în general. Există adesea o lipsă de conştientizare şi înţelegere a demenţei, ceea ce duce la stigmatizare şi bariere în calea diagnosticului şi îngrijirii.

O prioritate de sănătate publică

"OMS recunoaşte demenţa ca o prioritate de sănătate publică. În mai 2017, Adunarea Mondială a Sănătăţii a aprobat Planul de acţiune global privind răspunsul de sănătate publică la demenţă 2017 - 2025. Acesta oferă un plan cuprinzător de acţiune - pentru factorii de decizie, partenerii internaţionali, regionali şi naţionali şi OMS în următoarele domenii: abordarea demenţei ca prioritate de sănătate publică; creşterea gradului de conştientizare a demenţei şi crearea unei societăţi care să includă demenţa; reducerea riscului de demenţă; diagnostic, tratament şi îngrijire; sisteme informatice pentru demenţă; sprijin pentru îngrijitorii de demenţă; precum şi cercetare şi inovare", a menţionat INSP.

Pentru a facilita monitorizarea planului de acţiune global pentru demenţă, OMS a dezvoltat Observatorul global pentru demenţă (GDO), un portal care adună date de ţară privind 35 de indicatori cheie ai demenţei din cele şapte domenii strategice ale planului de acţiune global. Ca o completare a GDO, OMS a lansat Platforma de schimb de cunoştinţe GDO, care este un depozit de exemple de bune practici în domeniul demenţei, cu scopul de a stimula învăţarea reciprocă şi schimbul multidirecţional între regiuni, ţări şi indivizi pentru a facilita acţiunea la nivel global.