Alimentaţia echilibrată în timpul sarcinii şi alăptarea îi protejează pe copii de infecţii şi alergii

Numărul copiilor cu risc de alergi: dermatită atopică, intoleranţe alimentare, rinită, conjunctivită, astm bronşic este în continuă creştere în Europa. O soluţie pentru limitarea acestor riscuri, ce apar încă din primul an de viaţă, ar fi alimentaţia echilibrată a viitoarei mame şi alăptarea. Aflaţi de ce profesorul Marin Burlea, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie, spune că „alăptarea este un drept sacru al copilului”.

În prezent, unul din trei copii din Europa are un istoric familial de alergie. „Cele mai frecvente sunt alergiile cutanate, alimentare, rinita, conjunctivita, manifestările respiratorii, inclusiv astmul bronşic. Trebuie ştiut că 66% dintre sugarii cu dermatită atopică (alergie cutanată) vor dezvolta în timp manifestări de tip respirator, rinite, conjunctivite, otite. Dintre cei 66%, aproape jumătate vor dezvolta ulterior astm bronşic”, a afirmat prof. dr. Marin Burlea, în cadrul evenimentului de lansare a „Programului de nutriţie în primele 1000 de zile”.

Reguli de alimentaţie pentru gravide

Grija de a-i forma copilului un sistem imunitar care să-l apere de alergii şi infecţii trebuie să înceapă înainte de a se naşte. S-a demonstrat că alimentaţia în timpul sarcinii influenţează dezvoltarea ulterioară a copilului. Profesorul Burlea precizează că femeia gravidă trebuie să se alimenteze diversificat, dar nu excesiv. „Exista concepţia ancenstrală că o mamă mănâncă pentru doi. Aceasta nu mai este valabilă. Nu este normală dublarea greutăţii corporale în timpul sarcinii. Alimentaţia gravidei trebuie să respecte trei principii: diversitate, complexitate şi măsură”, subliniază prof. dr. Marin Burlea.

Femeia gravidă trebuie să primească vitamina A, C, calciu şi acid folic. Astfel va avea garanţia că dezvoltarea fătului va fi optimă. În acelaşi timp, profesorul Burlea recomandă naşterea pe cale naturală care înseamnă primul contact al copilului cu bacteriile probiotice „prietenoase” şi primul pas în buna formare a imunităţii copilului. Prof. dr. Marin Burlea consideră că naşterea naturală este în mod cert superioară naşterii prin cezariană.  

Laptele de vacă nu este indicat

Laptele de vacă a fost considerat în trecut un beneficiu pentru copii. Dar acum s-a demonstrat că „laptele de vacă are foarte multe păcate: conţine alergeni, are de trei ori mai multe proteine decât laptele matern, conţinutul în săruri este mult mai mare. Cantitatea crescută de proteine stimulează multiplicarea celulelor adipoase ceea ce prefigurează destinul copilului de a fi un adult afectat de obezitate, diabet, boli cardiovasculare. În timpul sarcinii trebuie evitaţi şi alţi factori de risc cum ar fi fumatul, poluarea”, atrage atenţia prof. Marin Burlea.

Alăptarea, scut de protecţie

În opinia profesorului Burlea, „alăptarea este un drept sacru al copilului de care nu trebuie privat”. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), copilul trebuie alăptat exclusiv minimum 6 luni, se începe diversificarea la 6 luni şi se continuă alimentaţia la sân până la 1 an. Dacă este posibil, alăptarea trebuie menţinută până la 2 ani. În ţările slab dezvoltate, OMS recomandă expres alăptarea până la vârsta de 2 ani.

Referitor la avantajele alăptării, profesorul Burlea aminteşte: „Speranţa pentru a avea un sistem imunitar corect este alăptarea. Laptele matern este perfect adaptat nevoilor nutriţionale ale copilului şi are o toleranţă maximă. Copiilor alăptaţi li se oferă cea mai bună protecţie antiinfecţioasă şi antialergică, dar sunt feriţi şi de obezitate. Şi nu în ultimul rând, legătura afectivă unică între mamă şi copil se creează în timpul alăptării, când copilul se uită în ochii mamei şi atunci apare un flux afectiv unic”.

Un copil alimentat corect din primele 1000 de zile de viaţă are toate şansele de a deveni un adult cu o dezvoltare cognitivă şi fizică optimă, conchide prof. Marin Burlea.   

Diversificarea corectă asigură echilibrul florei intestinale

După vârsta de 6 luni, echilibrul florei intestinale, care contribuie la buna funcţionare a sistemului imunitar al copilului, se asigură şi prin diversificarea corectă. O regulă importantă precizată de profesorul Burlea este următoarea: „Diversificare nu trebui să înceapă înaintea vârstei de 4 luni, dar nici după 7 luni”. Dintre alimentele sănătoase pe care i le putem oferi copilului în primul an de viaţă, specialistul enumeră: supele de legume, piureurile din fructe, piureuri din legume, în care se adaugă carne de pasăre, de vită sau mai târziu de peşte.