Alergiile, considerate afecţiunea secolului. Top 10 al celor mai incriminaţi alergeni

Pe locul al patrulea în topul bolilor cronice la nivel mondial de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, alergiile sunt în continuă creştere. Nimic nu pare să oprească dezvoltarea acestui aşa-numit „rău“ al secolului, de cauze încă incomplet elucidate, dar alimentat de stilul nostru de viaţă.

Pentru unii oameni, o înţepătură de insectă, o alună, un antibiotic sau un tatuaj poate provoca reacţii alergice grave, dificultăţi de respiraţie, care pot culmina cu decesul.

„Predispoziţia către alergii se moşteneşte. Alergiile sunt atributul persoanelor cu predispoziţie genetică pentru atopie, o stare caracterizată de răspunsul hiperreactiv al sistemului imunitar la întâlnirea cu diverse categorii de alergeni. Evoluţia acestor afecţiuni îmbracă frecvent tabloul cunoscut sub numele de «marş alergic»: alergii alimentare încă din primele luni de viaţă, dermatită atopică, ulterior rinită alergică şi astm cu sensibilizare la alergene inhalatorii. Istoricul familial de alergie este principalul factor predispozant pentru dezvoltarea alergiilor. Astfel, dacă un părinte este alergic, riscul estimat pentru un copil de a dezvolta o boală alergică este de peste 45%, crescând la aproximativ 70% în cazul în care ambii părinţi sunt alergici“, explică medicul specialist alergologie şi imunologie Camelia Berghea, de la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia“.

Pentru aproape orice substanţă există cineva care nu o tolerează. Iată care sunt cei mai frecvenţi factori alergeni:

1. Acarienii

Aceste insecte invizibile cu ochiul liber sunt responsabile pentru 65-90% din cazurile de astm ale copiilor. Dacă cineva ar încerca să numere acarienii din locuinţa proprie, ar ajunge, probabil, la milioane de astfel de insecte, spun specialiştii. De altfel, un singur gram de praf poate să conţină între 2.000 şi 10.000 de acarieni.

Trăiesc în jur de două-trei luni, dar se reproduc rapid în condiţii de căldură (înter 20 şi 30 de grade Celsius) şi umiditate favorabile.

Adeseori, alergia la acarieni se asociază cu intoleranţă la melci, creveţi, crustacee şi gândaci de bucătărie, potrivit „Le Figaro“.

2. Polenul

Este unul dintre alergenii cel mai frecvent întâlniţi şi cel mai simplu de identificat. Alergia la polen, extrem de frecventă primăvara, se manifestă prin crize de strănut, mâncărimi de nas, conjunctivită şi mâncărimi oculare, precum şi prin probleme respiratorii.

Cam 30% din populaţia adultă şi 7-20% din copii sunt afectaţi de alergia la polen. „Primăvara aduce mai mulţi pacienţi cu rinite alergice la cabinetele specialiştilor. Ele debutează primăvara devreme, odată cu apariţia primelor tipuri de polenuri: de alun, de salcie, de plop şi de mesteacăn. Apoi, simptomele continuă în sezonul gramineelor, adică în mai-iunie-iulie, şi se pot întinde până la începutul toamnei, cu alte tipuri de polenuri. Unele sunt mai frecvent implicate în sensibilizări. Ar fi cazul polenurilor de graminee şi a celor de ierburi. Unele persoane au polisensibilizări, adică sunt alergice la mai multe tipuri de polen, iar în acest caz, simptomele lor se întind pe o perioadă mai îndelungată“, precizează medicul Camelia Berghea.

3. Alimentele

Toate ţările industrializate cunosc o creştere considerabilă a numărului de alergii alimentare. Manifestări alergice apar la consumul de lapte de vacă (afectează mai ales bebeluşii şi se manifestă prin urticarie, stări de vomă şi tulburări gastro-intestinale), de alune, de soia sau de ouă, dar nu numai.

4. Animalele domestice

După polen şi acarieni, părul animalelor domestice este un mare alergen. Pisicile sunt printre principalii responsabili pentru reacţiile alergice la domiciliu, spun specialiştii. Însă nici hamsterii sau alte rozătoare nu sunt lipsiţi de riscuri. Veterinarii pot prezenta alergii chiar şi la vacă sau la cal.

5. Medicamentele

Antibioticele, cu prioritate penicilina şi derivaţii săi sau sulfamidele, sunt principalele substanţe care dau alergii medicamentoase. Dar şi antiinflamatoarele nesteroidiene, cum sunt ibuprofenul, aspirina, produsele anestezice, vaccinurile şi produsele iodate folosite la unele examene radiologice, pot fi responsabile. Reacţiile alergice la acestea apar, uneori, din senin, chiar şi în cazurile în care anterior au fost bine tolerate.

Cel mai adesea, simptomele sunt: erupţii cutanate după câteva zile de tratament, dar pot culmina cu şoc anafilactic, avertizează specialiştii.

6. Mucegai

5-10% din populaţie este alergică la mucegai. Se găseşte peste tot, şi în interiorul caselor noastre, şi în exterior. Mucegaiurile „călătoresc“ pe calea aerului, sunt inhalate şi provoacă episoade de rinită, conjunctivite şi chiar astm. Din cele 80.000 de specii de ciuperci existente, patru genuri sunt cel mai adesea implicate în alerfii. Aspergillus se dezvoltă mai ales în materii organice în descompunere, în sol, în praf, în haine, în umidificatoare şi în aparatele de aer condiţionat. Se înmulţesc cel mai mult toamna şi iarna şi sunt cele mai importante mucegaiuri în ceea ce priveşte declanşarea alergiilor. Căldura, umiditatea şi lipsa ventilaţiei reprezintă mediul lor favorabil.

Cele din genul Alternaria sunt la fel de iritante. Trăiesc mai ales în exterior, se înmulţesc mai ales vara, dar trăiesc şi în interior, în obiectele din piele şi în tapiţeriile din material textil.

Nici cele din categoria Penicillium nu sunt de neglijat. Se dezvoltă pe tot parcursul anului pe vegetale sau materiale în descompunere.

7. Viespile, albinele, furnicile

Veninul de viespe, de albină sau de furnică poate provoca alergii severe, uneori fatale. Anual se înregistrează cam trei-cinci cazuri de şoc anafilactic în urma unei „muşcături“ de insectă, care a declanşat o reacţie alergică.

Nu e cazul să te panichezi dacă reacţia după înţepătură este numai de umflare şi înroşire a zonei. Dacă, însă, apar stare de ameţeală, urticarie, stări de greaţă şi dificultăţi respiratorii, trebuie chemată urgent ambulanţa.

8. Latexul

Produs din seva unui copac numit Hevea brasiliensis, latexul se află în copoziţia multor produse cu care intrăm frecvent în contact: de la mănuşi sau alte materiale medicale sau de menaj, la ochelari de înot, jucării. Această alergie afectează 1-5% din populaţie.

Simptomele apar la câteva minute după contact şi includ: conjunctivită, rinită, astm, urticarie şi, în unele cazuri, chiar şoc anafilactic. Într-o treime din cazuri, persoanele alergice la latex au şi alergii alimentare la numeroase fructe şi legume, printre care avocado, castravete, banană, kivi, fructul pasiunii, struguri...

9. Cosmeticele

Roşeaţa sau urticaria pe locul unde ai aplicat un parfum, un şerveţel umed, săpun sau şampon sunt semne că eşti alergic la una dintre substanţele din compoziţia produsului cosmetic respectiv.

Cele mai incriminate ingrediente cu risc de alergii sunt: conservanţii şi emulsifianţii (citronelal şi lavanda, de exemplu).

Un alergen descoperit recent este methylisothiazolinona (MIT), folosit acum pentru a înlocui atât de blamaţii parabeni (pentru riscul lor de a afecta funcţiile endocrine ale organismului). Potrivit Societăţii Franceze de Dermatologie, citată de „Le Figaro“, acest compus este asociat cu un număr crescut de iritaţii şi eczeme. Iar în unele cazuri, au fost raportate şi dificultăţi respiratorii şi iritaţii ale mucoaselor.

10. Nichelul

Accesorii precum fermoarele, capsele blugilor, ramele ochelarilor, gablonzurile, cataramele curelelor – toate pot provoca adevărate răni pe piele, dacă sunt din nichel, crom sau cobalt. Şi piercingurile din nichel pot fi periculoase pentru cei alergici.