Aerul din clădiri poate fi cancerigen – cercetător UBB: „Depistarea radonului e vitală”

Ziua Europeană a Radonului va fi marcată anul acesta în România printr-un eveniment care aduce la aceeași masă, în premieră, toți decidenții din domeniu. Se va discuta și despre punerea în aplicare a legislației care prevede măsurarea nivelului de radon în clădirile publice din țară.

Radonul este principalul poluant de mediu, cancerigen, prezent în aerul din clădiri. Este un gaz radioactiv natural, care provine din dezintegrarea uraniului, generat continuu din sol și materialele de construcții, și se acumulează în spațiile închise.

Ziua Europeană a Radonului, celebrată de un deceniu în Europa în data de 7 noiembrie – va fi marcată anul acesta, în România, cu un eveniment care reunește, în premieră, toate autoritățile implicate în Programul național de acțiune la radon, reprezentanți ai mediului academic, de sănătate publică și specialiști din construcții.

Evenimentul își propune să aducă în atenția decidenților, dar și a publicului larg, riscurile de sănătate pe care le pune expunerea la acest gaz cancerigen. Se va discuta despre planul de măsuri pentru reducerea expunerii la radon, colaborare interinstituțională și conștientizare, practici de construcție sustenabile.

Evenimentul organizat de Universitatea Babeș-Bolyai, prin Facultatea de Știința și Ingineria Mediului și Laboratorul de încercări Radon „Constantin Cosma”, se va desfășura în data de 7 noiembrie, începând cu ora 10:00, la Sala „Simone Veil”, Amfiteatrul Facultăţii de Studii Europene, Corp Central, Str. Emm. de Martonne nr. 1, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.

Printre invitați se numără Cantemir Marian Ciurea-Ercău, Secretar de Stat, Președinte, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN); László BORBELY, Consilier de Stat, Coordonator Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României (DDD); Orsolya KOVER, Secretar de Stat Arh., Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA); Simona PÂRVU, Director Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) TBC, Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC) Simona Stănescu, CSI Dr., Reprezentant Academia Română prin Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) etc.

„Adevărul” a discutat cu coordonatoarea evenimentului organizat de UBB, Alexandra Cucoș, CS I Dr. Ing. în cadrul Laboratorul de Încercări Radon „Constantin Cosma” (LiRaCC) despre cum este gestionat pericolul radonului în România și ce trebuie să știm despre acesta.

„Gesionarea pericolului radonului încă nu se implementează eficient”

Adevărul: Ce este radonul?

Alexandra Cucuoș: Radonul reprezintă principalul poluant al aerului interior, fiind principala cauză de cancer pulmonar în rândul nefumătorilor, respectiv a doua cauză în rândul fumătorilor, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Agenția Internațională pentru Studiul Cancerului (IARC) clasifică radonul drept agent cancerigen de mediu de grup 1, cu dovezi clare privind efectele sale asupra sănătății umane.

Radonul ( Rn) este un gaz radioactiv natural, incolor și inodor, care se formează continuu prin dezintegrarea uraniului prezent în sol, roci și apă.

În aerul liber, radonul se dispersează rapid, dar în spațiile închise se poate acumula la concentrații ridicate, în special în subsoluri, parter și clădiri insuficient ventilate.

Cum pătrunde în clădiri?

Radonul ajunge în interior prin fisuri în placa de beton, rosturi de dilatare, treceri de cabluri și conducte, sau prin porii materialelor de construcție.

Principala sursă o constituie solul de sub clădire, dar contribuții secundare pot proveni și din materialele de construcție sau apa subterană utilizată.

Nivelul de radon variază considerabil de la o clădire la alta, în funcție de: tipul și etanșeitatea construcției, permeabilitatea solului, ventilația spațiilor, comportamentul ocupanților (aerisire)

Cum gestionăm pericolul radonului în România?

Gestionarea pericolului radonului s-a transpus oficial în legislaţia naţională prin HG 526/2018 prin Planul Naţional de Acţiune la radon, coordonat de CNCAN – Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare din cadrul Guvernului.

La data prezentă, avem finalizate actele normative, realizarea cadrului legislativ, realizarea reglementărilor tehnice, realizarea strategiei de comunicare la radon.

Este necesară trecerea de la norme şi obligativităţi aprobate de autorităţi la asumarea acţiunilor de aplicare a lor, prin informare, promovare şi popularizare a tematicii, în primul rând.

Gesionarea pericolului radonului în România încă nu se implementează eficient.

Sunt necesare 2 acţiuni importante: 1) completarea Hărţii de radon a României existente în prezent pentru identificarea zonelor cu risc crescut şi prioritizarea acţiunilor, si 2) realizarea şi punerea în practică a campaniei de informare si conştientizare a populaţiei şi autorităţilor cu privire la radon.

„Măsurarea concentraţiei de radon în aerul din clădiri este o necesitate pentru toate autorităţile publice”

În ce ar trebui să constea o campanie eficientă de conștientizare a populației și autorităților cu privire la radon?

Este necesară consolidarea colaborării interinstituționale prin acțiuni concertate, care să contribuie la creșterea gradului de conștientizare în rândul populaţiei şi factorilor de decizie cu privire la riscurile expunerii populatiei la radon în aerul din interiorul clădirilor.

Considerăm necesară informarea obligativităţilor stipulate de actele normative către actorii interesaţi, factorii de decizie, populaţiei, dar mai ales comunicarea riscului de sănătate publică asociat expunerii la radon.

Acţiuni necesare: măsurarea concentraţiei de radon în aerul din clădiri este o necesitate și o obligație legală pentru toate autorităţile publice locale şi centrale din România; Legea prevede de asemenea ca în cazul în care rezultatele arată concetrații periculoase de radon, să se remedieze situația; Implementarea programelor de monitorizare a radonului în toate tipurile de clădiri cu un grad ridicat de ocupare, conştientizarea riscului precum şi organizarea unor campanii de informare.

Aplicarea unor măsuri de control, remediere şi prevenţie, conform legilor în vigoare, vor conduce la îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei pe termen lung şi reducerea riscului de cancer pulmonar în România.

Ţinând cont de faptul că în acest moment există soluţii viabile în depistarea și reducerea concentraţiei de radon şi care pot fi implementate pe scară largă, nu ar trebui să ne îngrijorăm.

„Orice clădire poate avea o problemă cu radonul”

Ce trebuie sa stie fiecare român despre Radon?

Mesajul pentru fiecare cetățean este de a conștientiza că avem un factor de risc, natural, un gaz radioactiv prezent pretutindeni, pe care este necesar să-l măsurăm și să-l păstrăm în limite astfel încât să nu ne afecteze sănătatea.

Fiind incolor și inodor, singura modalitate de a detecta prezența și concentrația de radon în aerul pe care îl respirăm este prin măsurători cu echipamente specifice.

Radonul reprezintă principalul poluant al aerului interior, fiind totodată principala cauză în apariţia cancerului pulmonar în rândul nefumătorilor, respectiv a doua cauză în apariţia cancerului pulmonar în rândul fumătorilor.

Orice clădire poate avea o problemă cu radonul. Acest lucru însemnând construcții noi sau vechi, bine izolate sau bine ventilate, cu sau fără subsoluri.

Expunerea la radon are loc în interior, acolo unde ne petrecem majoritatea timpului, fie în locuințele noastre, fie în birouri, școli sau alte locuri cu acces public.

Recomandarea pentru fiecare cetățean român: nevoia de a se informa, de a lua acțiune pentru a măsura, controla și a reduce radonul în aerul din spaţiile interioare, acasă și la locul de muncă.

Ce putem face în legătură cu asta?

Având în vedere relevanța socială a subiectului, este necesar să conștientizăm, să ne informăm şi să luăm măsuri pentru a controla și a reduce radonul în clădiri.

Cum putem acţiona pentru a preveni şi reduce efectele radonului asupra sănătăţii publice:

Să conştientizăm că poate exista un risc de radon în clădirile din România şi că nu putem cunoaște cu exactitate acest risc decât prin efectuarea măsurătorilor.

Să informăm şi să educăm populația cu privire la riscurile de sănătate publică şi radon.

Să luăm măsuri!