Aerul de oraş îmbolnăveşte inima şi plămânii
0Gazele şi particulele toxice din aer dereglează imunitatea şi favorizează sau agravează bolile pulmonare. Copiii sunt cei mai sensibili la acţiunea nocivă a poluării şi cu precădere cei care trăiesc în oraşe industriale sau cu trafic intens.
Gradul de poluare diferă de la o zonă la alta, în funcţie de aglomerarea urbană, de traficul rutier, precum şi de activităţile industriale specifice fiecărei zone. Poluarea diferă şi în funcţie de momentul zilei. Dimineaţa şi după-amiaza, când traficul este intens, se înregistrează cel mai mare nivel de poluanţi în aer.
După aceleaşi criterii diferă şi tipurile de poluanţi. Prin arderile de combustibil se eliberează în aer monoxid de sulf, oxizi de azot, dioxid de sulf, benzen şi funingine. La acestea se adaugă şi substanţe provenite din anumite activităţi industriale, specifice unui oraş sau unei zone geografice, precum industria metalelor, combinatele de ciment şi de îngrăşăminte chimice sau rafinăriile petroliere.
Copiii sunt cei mai afectaţi
Aerul cu substanţe toxice ne poate produce iritaţii ale ochilor, ale gâtului şi ale nasului, astm, precum şi infecţii ale căilor respiratorii de tipul bronşitei. Copiii sunt mult mai vulnerabili decât adulţii în faţa efectelor nocive ale poluării.
S-a observat că alergiile respiratorii sunt mult mai frecvente la copiii care trăiesc în mediul urban decât la cei din zonele rurale, unde concentraţia de substanţe poluante din aer este mai mică. De asemenea, agenţii poluanţi pot agrava boli cronice precum astmul şi emfizemul pulmonar şi nu în puţine cazuri sunt factori favorizanţi ai cancerului pulmonar.
Creşte riscul de infarct
Şi inima poate avea de suferit când respirăm aer poluat pentru o perioadă îndelungată. Un studiu efectuat anul trecut de o echipă de cercetători suedezi semnala faptul că o persoană care trăieşte timp de 30 de ani într-un mediu poluat, în care există în special monoxid de carbon şi dioxid de sulf, are un risc cu 40% mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare decât o persoană care a respirat aer curat în acelaşi interval de timp.
Aceasta pentru că agenţii poluanţi provoacă inflamaţii ale pereţilor vasculari şi accelerează depunerea de grăsimi pe aceştia. De aici rezultă un risc mai crescut de cardiopatie ischemică, de infarct miocardic şi de accident vascular cerebral.
Perturbă activitatea creierului
Un studiu publicat în 2006 de specialiştii de la Departamentul de Sănătate Publică al Universităţii „Harvard" a scos la iveală că poluarea influenţează dezvoltarea sistemului nervos al copiilor, conducând la afecţiuni precum autismul, retardul mintal, la tulburări de atenţie şi de coordonare motorie şi la creşterea agresivităţii.
La vârste adulte, substanţele toxice din aer cresc incidenţa bolilor neurodegenerative, precum boala Parkinson şi maladia Alzheimer. Specialiştii au incriminat 202 substanţe toxice, efectele cele mai nocive avându-le plumbul şi metil-mercurul, iar la acestea se adaugă arsenicul, bifenilii policlorinaţi, toluenul şi alte hidrocarburi aromatice policiclice, etanolul şi florurile.
Multiple studii atrag atenţia asupra efectului nociv al unor componenţi din vopseluri, al pesticidelor şi al unor compuşi industriali frecvent utilizaţi, cu efecte dezastruoase asupra imunităţii şi sistemului endocrin.
„Tulburările hormonale determină probleme comportamentale şi de fertilitate. De altfel, agenţii poluanţi pot acţiona direct asupra sistemului nervos sau indirect, prin efectul asupra altor organe şi sisteme, având în vedere că, în ultimă instanţă, creierul este cel care integrează activitatea întregului organism", spune dr. Radu Braga, cercetător în neuroştiinţe în cadrul Centrului de Excelenţă în Neuroştiinţe al Universităţii de Medicină „Carol Davila" din Bucureşti.
Anemia, o consecinţă
Monoxidul de carbon din aer, un gaz incolor şi inodor provenit în mare parte de la maşini prin arderea benzinei, reduce concentraţia de oxigen din sânge şi provoacă anemie. La gravidele expuse constant la o concentraţie mare a acestui gaz, poate duce la pierderea sarcinii.