Adevărul Live: Cele mai importante lucruri de ştiut despre bolile de inimă ale tinerilor

Oboseala cronică, fără o explicaţie clară, dificultăţile de respiraţie şi, în final, durerile în piept sunt manifestări care care pot anunţa o boală cardiovasculară şi care afectează şi un număr important de tineri. Dr. Lucian Dorobanţu, coordonatorul singurului Centru de Cardiomiopatie Hipertrofică din România şi din Europa de Est, vorbeşte la Adevărul Live sdespre cele mai noi soluţii chirurgicale pentru problemele cardiovasculare.

În ultimii ani a devenit tot mai clar că bolile cardiovasculare nu afectează numai persoanele trecute de 60 de ani. Dimpotrivă, sunt o sumedenie de afecţiuni – de la defecte congenitale, la boli genetice şi chiar hipertensiune arterială – care sunt tot mai des diagnosticate la tineri. Despre dificultăţile de diagnostic, dar mai ales despre tratamentul chirurgical al acestor probleme, despre şansele de prelungire considerabilă a vieţii tinerilor cu afecţiuni cardiovasculare vorbim, la Adevărul Live, cu medicul chirurg Lucian Dorobanţu, coordonatorul singurului Centru de Cardiomiopatie Hipertrofică din România, dar şi din Europa de Est (în cadrul spitalului privat Monza din Bucureşti).

Principalele idei atinse în timpul discuţiei:

Cele mai frecvente boli cardiovasculare pe care le tratează dr. Dorobanţu la tineri sunt cele congenitale. Aceste boli ar trebui tratate din copilărie: defectul de sept interatrial, defectul de sept interventricular şi alte malformaţii congenitale care pot ajunge la vârsta adultă. Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă este de asemenea o boală specifică a tinerilor, dar există şi o patologie a omului matur care apare în ultima vreme la tineri – boala cardiacă ischemică, de exemplu.

Oprez tot mai des tineri care au nevoie de bypass coronarian, care au vasele coronare extrem de bolnave, care nu pot fi tratate intervenţional şi care au nevoie de operaţie pe cord deschis.

Cel mai tânăr pacient pe care l-am avut avea 35 de ani şi 2 infarcte la activ. Avea o funcţie cardiacă extrem de scăzută şi a avut nevoie de câteva bypass-uri. Trebuie să înţelegem că la tineri pot să apară şi boli valvulare care pot fi congenitale sau nu.

Mesajul meu, al chirurgului, este ca atunci când un tânăr are nevoie de operaţie pe o valvă, în 2017, valva mitrală se repară în 95% din cazuri. Prin procedee minim invazive. Este extrem de important ca valvele să fie reparate şi nu înlocuite. Curba de supravieţuire se suprapune peste curba de supravieţuire a oamenilor care nu au avut astfel de probleme înainte.

La noi, malformaţiile congenitale se tratează de cele mai multe ori atunci când sunt descoperite întâmplător. La efectuarea unui control medical în vederea angajării, de exemplu. Ratele de reuşită în chirurgia cardiacă sunt foarte mari pentru este o chirurgie foarte standardizată.

Bolile cardiovasculare, principala cauză de deces

În România, bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces. La o populaţie de 20 de milioane de persoane, ar trebui făcute 20.000 de operaţii de cord, pe an. Acesta e standardul european. În România, nu ştiu dacă se depăşesc 7.000-8.000, socotind şi centrele publice şi pe cele private. Şi atunci e evident că mortalitatea prin bolile cardiovasculare e foarte mare.

Impactul socioeconomic al unei operaţii pe cord este foarte mare.

Problema e că nu există centre de chirurgie cardiovasculară la standarde europene la noi. Toate centrele publice care s-au făcut s-au oprit undeva în anii 2000.

Liste de aşteptare există şi în centrele de stat, dar şi în cele private din România.

Românii mănâncă prost, tradiţional cu grăsimi, se fumează foarte mult. Fumatul este una din principalele cauze la tineri de infarct miocardic. Şi de boală coronariană.

Nu ne ducem la doctor, o greşeală fatală de cele mai multe ori.

Ne tratăm după ureche sau tradiţional.

Cum se manifestă bolile de inimă la tineri?

Bolile cardiovasculare se manifestă cam la fel. Principalul semn este oboseala. Şi lipsa de aer. Dacă ai 25 de ani şi nu poţi să urci 2 etaje, nu e normal.

Cardiomiopatia hipertrofică are o incidenţă de 1 la 500 şi presupune îngroşarea muşchilor inimii. Nu mai e loc pentru sânge în inimă. Inima e o pompă. Ca să aibă ce să pompeze trenuie să aibă ce. Dacă nu intră sânge nu are ce să pmpeze. Mai sunt şi ate mecanisme. De exemplu, valva mitrală – valvele inimii se aşază ca un capac în calea sângelui - şi sângele nu numai că intră puţin, dar nici nu poate să iasă. Aceasta este forma obstructivă care are indicaţie chirugicală.

Într-un centru specializat mortalitatea scade de la 6%, la 1%. Forma obstructivă a bolii beneficiază de intervenţie chirugicală, în timp ce neobstructivă se tratează medicamentos.

Trendul internaţional al intervenţiilor este acela spre minim invaziv. Recuperarea pacientului este rapidă, trauma operatorie e mai redusă, sejurul în terapie intensivă, de asemenea, complicaţii mult reduse.

Cum se face recuperarea bolnavului cu intervenţie cardiovasculară

Nu pleacă acasă. El face exerciţii sub supravegherea unui kinetoterapeut, i se testează nivelul de efort, capătă încredere că poate face anumite activităţi – poate urca singur până la etajul 4, de exemplu – este supravegheat cum se vindecă plaga etc. Din păcate, lucrurile acestea nu prea există la noi, dar există în toate celelalte ţări ale UE. Bolnavii ar trebui să rămână cam o lună într-un program ambulator de recuperare.