Adevărat sau fals despre celulele stem
0Există în continuare numeroase controverse în acest domeniu, însă un lucru este sigur: celulele stem stimulează capacităţile organismului de a se repara singur.
Celulele stem se împart în două categorii principale: embrionare şi adulte. Cele regăsite în embrion sunt „iubite" de cercetători datorită potenţialului lor infinit de diferenţiere de oricare altă celulă adultă, explică specialistul Sergiu Habago.
Citeşte şi:
Laptele
matern, sursă de celule stem
Primele celule stem umane obţinute prin clonare
Comparativ cu cele provenite din embrioni, formaţiunile adulte sunt recoltate din sângele şi din vilozităţile placentare, din cordonul ombilical (imediat după naştere), din măduva oaselor, din sângele periferic, din grăsime, dar şi din mucoase.
„Tratează orice boală"
Fals. „Cu siguranţă nu", infirmă Sergiu Habago. Acestea sunt folosite, în prezent, doar în tratamentul câtorva tipuri de cancer de sânge sau ca terapie adjuvantă contra tumorii maligne a glandei medulo-suprarenale (neuroblastom) şi a retinei (retinoblastom). „Probabil vor fi de folos şi la repararea unor structuri afectate de boli grave, dar viitorul va confirma sau infirma acest lucru", precizează specialistul în celule stem.
„Există şi în dinţii de lapte"
Adevărat. În pulpa dinţilor de lapte, ca şi în orice alt ţesut din organism, există un număr mic de celule stem. Specialiştii nu recomandă însă recoltarea din cauza cantităţii reduse, dar şi a riscului de a fi devitalizate şi contaminate cu bacterii.
„Cele embrionare se folosesc în cercetare"
Adevărat. „Celulele stem embrionare nu au deocamdată nicio aplicaţie clinică. Celulele stem adulte salvează zilnic vieţi, cele embrionare nu sunt folosite pe pacienţi, ci numai în cercetarea medicală", a atras atenţia specialistul Sergiu Habago. Acestea se recoltează în primele 8-10 săptămâni de dezvoltare intrauterină a embrionului, fiecare celulă având un potenţial nelimitat de transformare în celule adulte.
„Toate au acelaşi rol"
Fals. Există două tipuri de celule stem adulte cu roluri diferite: hematopoietice şi mezenchimale. Celulele hematopoietice sunt deja utilizate clinic de 40 de ani, mai ales pentru transplantul de măduvă osoasă. Ele formează globulele roşii (hematiile), globulele albe (leucocitele) şi plachetele sangvine (trombocitele).
Celulele hematopoietice au un potenţial neglijabil în regenerarea ţesuturilor, în timp ce „surorile" lor mezenchimale sunt, practic, celule care dau naştere diferitelor ţesuturi, precum cel cartilaginos, osos, cardiac, muscular, dar şi cel nervos. „Spre deosebire de celulele hematopoietice, care pot fi înlocuite în totalitate prin transplant, avem celule stem mezenchimale distribuite peste tot în organism. Ele pot fi recoltate oricând şi nu există vreo boală care să le afecteze pe toate", a explicat specialistul.
„Activitatea lor poate fi stimulată natural"
Fals. În ciuda mai multor ani de cercetare, utilizarea celulelor stem este, încă, în stadiu experimental, fiind supusă unor norme legislative foarte stricte. Comercianţii care oferă tratamente alternative ce promit stimularea celulelor stem în mod natural sunt priviţi cu neîncredere de specialiştii din domeniu. „Până în prezent, noi nu putem găsi o explicaţie rezonabilă la existenţa pe piaţă a unor produse farmaceutice sau suplimente nutritive care ar avea un mod de acţiune ce implică în vreun fel un anumit comportament al celulelor stem. Din acest motiv, suntem sceptici cu privire la astfel de produse farmaceutice sau parafarmaceutice", a declarat specialistul Sergiu Habago.
„Se pot transforma în sânge"
Adevărat. Cercetătorii canadieni au descoperit o metodă prin care pot transforma o grefă de piele în celule sangvine mature. Specialiştii din cadrul Şcolii de Medicină „Michael G. DeGroote" din oraşul Hamilton (Ontario) au prelevat celule stem din epidermă, pe care le-au injectat cu proteine ADN şi cu un cocteil de molecule. Astfel, ei au obţinut celule sangvine de aceeaşi natură cu cele ale persoanei de la care au prelevat grefa de piele. Sângele poate fi transfuzat donatorului de piele, fiind perfect compatibil, dar şi altor persoane care au aceeaşi grupă sangvină.
Medicul răspunde: „Ce să fac pentru a scăpa de dureri?"
Dr. Georgiana Ozana Tache
medic primar balneofizioterapie şi recuperare medicală
„Am vârsta de 31 de ani şi, nu cu foarte mult timp în urmă, am făcut o operaţie de hernie de disc la nivelul vertebrelor l 5 - S1. După intervenţia chirurgicală am rămas cu dureri puternice. Ele apar mai ales atunci când mă ridic din pat şi nu pot face acest lucru fără ajutor. Nu am luat niciun tratament după externare, medicul prescriindu-mi Xefo la nevoie. De asemenea, nu am urmat un program de recuperare postoperator. Ce medicamente sunt indicate în cazul meu?" Întrebare de la Silvia, din Bucureşti
În primul rând, ar trebui să precizaţi unde anume apar durerile: lombar sau iradiază pe picior? Este nevoie de această informaţie deoarece tratamentul este raportat la localizarea, la intensitatea şi la alte particularităţi ale suferinţei. Vă recomand ca, timp de şapte zile, să luaţi Mydocalm cu concentraţia de 50 mg de câte două ori pe zi, şi un antiinflamator de tipul Arcoxia, 60 mg de câte două ori pe zi. Între timp, ar trebui să încercaţi să vă mobilizaţi în pat (faceţi câteva mişcări în pat), la marginea patului şi apoi să încercaţi să mergeţi din ce în ce mai mult. Este bine să faceţi acest lucru cu ajutor. Dacă, după alte şapte zile, durerea persistă, contactaţi medicul care v-a operat sau solicitaţi ajutorul specialistului de fizioterapie.
Aşteptăm întrebările voastre la adresa de e-mail: sanatate@adevarul.ro