30 de afecţiuni pot fi astăzi prevenite prin vaccinare. Săptămâna Mondială a Imunizării

În perioada 24-30 aprilie se desfăşoară Săptămâna Mondială a Imunizării dedicată creşterrii gradului de conştientizare a importanţei vaccinării în protejarea sănătăţii individului şi a colectivităţilor.

Celebrată anual în ultima săptămână din aprilie, Săptămâna Mondială a Imunizării are ca principal obiectiv aducerea în atenţia publică a importanţei imunizării pe tot parcursul vieţii şi poziţionarea vaccinării ca fundaţie firească pentru sistemele de sănătate puternice. Tema propusă anul acesta de Organizaţia Mondială a Sănătăţii este „Protected Together: Vaccines Work!” şi recunoaşte eforturile tuturor actorilor implicaţi în protejarea sănătăţii prin imunizare, având ca obiectiv evidenţierea importanţei creşterii investiţiilor în acest sector prioritar.

Imunizarea reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de a salva vieţi, de a îmbunătăţi sănătatea comunităţilor şi de a le asigura prosperitatea pe termen lung. Se estimează că în fiecare an vaccinarea are potenţialul de a salva peste 6 milioane de persoane. De fapt, apa potabilă şi vaccinarea au cel mai mare impact în salvarea de vieţi.

Dincolo de prevenirea bolilor specifice, vaccinarea aduce reale beneficii economice, cu impact direct în bugetele pentru sănătate prin prevenirea bolilor care necesită tratamente costisitoare şi scăderea numărului de zile lucrătoare pierdute din cauza îmbolnăvirii. Potrivit statisticilor, randamentul global anual al investiţiilor în vaccinare este estimat la 12% -18%, potrivit unui comunicat la GSK. 

Acoperire vaccinală sub 95%, recomandat de OMS, în România

Demersurile de informare cu ocazia Săptămânii Mondiale a Imunizării sunt cu atât mai importante cu cât ezitarea faţă de vaccinare are un impact direct în scăderea ratei de imunizare, fiind inclusă pe lista celor 10 ameninţări globale în 2019 de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Mai mult, potrivit statisticilor, la nivel global există încă aproape 20 de milioane de copii nevaccinaţi. În România, potrivit Ministerului Sănătăţii, acoperirea vaccinală pentru diferite tipuri de antigene este sub nivelul de siguranţă de 95% recomandat de OMS. Acest fapt este cu atât mai îngrijorător, cu cât apariţia focarelor este dependentă direct de rata de vaccinare. În acest context, creşterea gradului de conştientizare cu privire la importanţa imunizării devine o responsabilitate multilaterală.

„Imunizarea este modalitatea optimă prin care ne putem proteja pe noi înşine şi pe cei din jurul nostru de boli ce pot fi prevenite prin vaccinare. Imunizarea susţine prosperitatea comunităţilor deoarece, pe lângă asigurarea protecţiei individuale, vaccinurile au un rol esenţial în prevenirea răspândirii bolilor în societate. Atunci când acoperirea vaccinală este mare, îi protejăm şi pe cei vulnerabili: copii, bătrâni şi adulţi care nu pot fi vaccinaţi din motive medicale. Continuăm să investim în campanii de informare cu privire la importanţa vaccinării pentru a le oferi românilor acces neîngrădit la informaţii relevante şi menţinem deschis dialogul cu toţi actorii implicaţi pentru a acţiona în interesul pacienţilor“, a declarat Dana Constantinescu, general manager GSK Pharma România.

Milioane de vieţi salvate în fiecare an

Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) alături de Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF) atrage atenţia asupra siguranţei şi eficienţei vaccinurilor, una dintre cele mai eficiente metode de prevenţie împotriva bolilor infecţioase.

În acest moment, aproximativ 30 de afecţiuni pot fi prevenite prin vaccinare, iar cercetătorii au în dezvoltare peste 260 de vaccinuri care să acopere un număr mai mare de afecţiuni, cu scop preventiv sau curativ.Sunt vaccinuri pentru boli infecţioase, afecţiuni oncologice, alergii, boli autoimune sau neurologice.

Vaccinurile pot proteja pe oricine, de la nou-născuţi la seniori, sunt recomandate pacienţilor cronici şi totodată sunt importante pentru că oferă protecţie la nivelul întregii comunităţi din care pot face parte şi copii sau adulţi care, din diferite motive medicale, nu se pot vaccina.

,,Obiectivul nostru este acela de a contribui la asigurarea accesului universal la vaccinuri şi vaccinare, fie că vorbim despre vaccinarea copiilor sau despre vaccinarea adulţilor. În România sunt două elemente esenţiale care trebuie abordate. Primul dintre ele, asigurarea stocurilor necesare de vaccinuri, care se poate face printr-un dialog continuu şi constant între autorităţi şi producători. Producţia unui vaccin poate dura şi doi ani, astfel că evaluarea necesarului de vaccinare şi solicitările către producători trebuie făcute cu simţ de răspundere şi cât mai din timp.

Cifre care susţin eficacitatea vaccinurilor

Cel de-al doilea aspect este legat de creşterea ratei de vaccinare prin adresarea îngrijorărilor privind siguranţa şi eficienţa vaccinurilor. Vaccinurile sunt eficiente, ca dovadă, la nivel global a scăzut mortalitatea cauzată de rujeolă cu 85% în aproape două decenii, iar cazurile de rubeolă cu 97%.

Vaccinurile sunt sigure, procesul de producţie al acestora este unul extrem de riguros şi de atent monitorizat, iar 70% din timpul necesar pentru producţie este alocat testării calităţii produsului”, a declarat Dan Zaharescu, director executiv al ARPIM.

Rata de acoperire vaccinală în România este mult sub pragul de 95% recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În cazul vaccinării antirujeolice, acoperirea vaccinală a scăzut de la 89% în 2016 la 86% în 2014, iar în cazul vaccinării anti-poliomielită, a scăzut de la 94% la 89% în aceeaşi perioadă de timp.

,,Aproape jumătate din români - 46% - nu sunt convinşi că vaccinarea este cea mai sigură metodă de apărare împotriva unor boli infecţioase, conform unui studiu realizat la începutul acestui an. Această lipsă de convingere se observă în scăderea ratei de vaccinare şi mai departe în creşterea numărului de îmbolnăviri şi decese cauzate de afecţiuni prevenibile prin vaccinare, cum ar fi rujeola. Spre exemplu, la data de 19.04.2019 erau 16.552 de cazuri de rujeolă confirmate în România, dintre care 62 de decese.

Vaccinurile sunt sigure, sunt eficiente şi salvează vieţi. Niciunul dintre miturile care circulă în spaţiul public şi care sperie adulţii nu pot fi dovedite medical. Recomandăm părinţilor să se adreseze medicului de familie şi să-şi vaccineze copiii, iar adulţilor să ţină cont de recomandările de vaccinare specifice etapei de viaţă în care se află”, a adăugat dr. Dina Mergeani, preşedinte al SNMF.

Dezvoltarea unui vaccin durează între 12 şi 15 ani

Vaccinurile reprezintă una dintre cele mai mari descoperiri medicale din istorie, iar beneficiile acestora pentru starea de sănătate a individului, dar şi pentru sistemele de sănătate şi societate sunt de necontestat. Cercetarea şi dezvoltarea unui vaccin durează între 12-15 ani. Prima etapă a procesului este faza preclinică, unde se stabileşte profilul de siguranţă a vaccinului şi apoi este demarată etapa studiilor clinice de faza întâi.

Această etapă durează între 12 – 18 luni şi are drept obiective evaluarea siguranţei vaccinului, identificarea eventualelor reacţii adverse şi stabilirea dozajului optim. Urmează a doua şi a treia etapă a studiilor clinice, care se concentrează pe siguranţa şi eficienţa vaccinului, stabilirea dozajului optim şi a calendarului de administrare.

Ulterior, vaccinul astfel dezvoltat este aprobat de autorităţile competente şi abia apoi produs şi distribuit populaţiei, el fiind testat de autorităţile din ţara care exportă vaccinul, din ţara care îl importă şi de producători. Procesul de producţie a unui vaccin poate dura între 3 şi 36 de luni în funcţie de tipul de vaccin.

Activitatea de monitorizare a siguranţei vaccinurile continuă pe întreg ciclul de viaţă al produsului, conform cu reglementările legislaţiei europene.