Zegrean, despre atribuţiile SRI: Nu poţi să pui la pisică clopoţei şi s-o trimiţi să prindă şoareci
0Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat, marţi, la TVR, că, prin noile atribuţii ale SRI după OUG privind interceptările, instituţia nu a primit competenţe sporite pe siguranţă naţională, ci s-a "spus lucrurilor pe nume" cu privire la activitatea SRI.
Întrebat, într-un interviu acordat TVR, dacă SRI are acum competenţe lărgite, Augustin Zegrean a negat. "Mai degrabă aş spune că s-au spus lucrurilor pe nume. Sigur că sunt anumite activităţi specifice pe care ei le fac. Nu poţi să pui la pisică clopoţei şi s-o trimiţi să prindă şoareci şi nu cred că asta se doreşte", a explicat preşedintele CCR.
Zegrean a adăugat că este posibil ca legea SRI să aibă nevoie de modificări, având în vedere că a fost iniţiată în 1992, iar de atunci lucrurile s-au schimbat, inclusiv din punct de vedere tehnic.
Acesta a precizat că, din perspectiva siguranţei naţionale, activitatea SRI nu este afectată, însă nu a dorit să se pronunţe asupra competenţelor Seriviciului privind corupţia. Zegrean a afirmat însă că oamenii acuzaţi de corupţie nu vor scăpa de Justiţie în urma deciziei Curţii, pentru că dosarele DNA nu se bazează doar pe interceptări.
Preşedintele CCR a mai spus că va depinde de fiecare judecător în parte dacă va accepta probele instrumentate prin SRI în dosarele aflate pe rol în acest moment.
Augustin Zegrean a dat explicaţii şi cu privire la decizia CCR pe interceptări, afirmând că nu este rolul Curţii să indice şi soluţiile legislative, acesta fiind atributul Parlamentului şi al Guvernului.
"Noi nu punem în loc. Se spune în lumea asta a constituţionaliştilor că judecătorul constituţional are doar gumă de şters, nu şi creion de scris. Noi putem să declarăm un text neconstituţional. Nu noi suntem cei care trebuie să punem alt text în locul lui", a spus Zegrean.
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a anunţat că, prin Ordonanţa de Urgenţă privind interceptările, adoptată de Guvern, organele SRI vor putea fi desemnate organe de cercetare penală în cazuri de securitate naţională şi terorism în domeniul interceptărilor.
”Am mai modificat un articol în Legea 14/1992, şi anume articolul care prevede şi care ar rămâne aşa: «organele SRI nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest». Dar, în considerarea modificării despre care am vorbit la Codul de Procedură Penală, am spus că, prin excepţie de la această regulă, organele SRI pot fi desemnate ca organe de cercetare penală speciale, în sensul prevăzut expres de Codul de Procedură Penală, şi anume Art. 55 alin. 5 şi 6, pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică conform prevederilor aceluiaş Cod”, a adăugat Prună, precizând că ceea ce a făcut a fost să se asigure continuitatea în ceea ce priveşte mandatele de siguranţă naţională care privesc strict Titlul 10 din Codul Penal şi infracţiunea de terorism.
Prună a explicat şi care va fi rolul SRI în cazul interceptărilor, prin funcţionarea Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor.
”A fost necesar să modificăm Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI şi am clarificat, am modificat Articolul 8, în sensul de a spune că, pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, infrastructura aceasta specială, care este cunoscută sub numele de Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, este desemnată cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale”, a spus Prună, la finalul şedinţei de Guvern.
Astfel, la cererea organelor de urmărire penală, în sensul Codului de Procedură Penală, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor asigură accesul nemijlocit şi distinct al acestor organe la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute de Codul de Procedură Penală.