Vladimir Putin impune Cortina de Fleici

România, Moldova şi Ucraina au primit de la Moscova notificări că unele produse alimentare nu mai respectă înaltele standarde ruseşti. Notificările vin în ziua în care, la Bucureşti şi la Chişinău, se ratifică tratatele de asociere la UE a Moldovei, Ucrainei şi Georgiei

Autoritatea sanitar-veterinară rusă (Roselhoznadzor) a dispus, marţi, interzicerea importurilor de bovine, carne de vită şi produse derivate din România, din cauza „encefalopatiei spongiforme bovine”, informează site-ul în limba engleză al agenţiei Itar-Tass.

Potrivit unui comunicat oficial al Roselhoznadzor difuzat marţi, interdicţia vizeazã de asemenea proteinele procesate de origine animală, alimentele destinate animalelor şi care conţin astfel de proteine, dar şi produsele făcute din resturi provenind din procesarea cărnii de vită.

Conform Itar-Tass, o epidemie de encefalopatie spongiformă bovină în România, cunoscută şi sub denumirea de „boala vacii nebune“, ar fi fost consemnată de Biroul Internaţional pentru Epizootii.

Forma atipică a fost confirmată

Şeful Autorităţii Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Vladimir Mănăstireanu, susţine că sănătatea românilor nu a fost pusă în niciun moment în pericol, adăugând că este vorba de un caz atipic de Encefalopatie Spongiformă Bovină (ESB), depistat pozitiv în România pe data de 1 mai 201, rezultat confirmat şi de un laborator de specialitate din Marea Britanie.

„Este un caz izolat care apare în mod natural şi spontan la bovine. Carcasa a fost distrusă, populaţia trebuie să reţină că acea carne nu a ajuns în comerţ şi nici în mâncare. Am demarat o anchetă care este în curs de desfăşurare. Pe lângă ANSVSA, al cărei consiliu ştiinţific s-a reunit pentru a discuta despre această problemă, au intrat pe fir şi alte instituţii ale statului. Noi am informat deja partenerii comerciali şi instituţiile partenere cu privire la acest caz”, a explicat pentru ziarul „Adevărul” Vladimir
Mănăstireanu.

Ultimul caz de ESB în România datează din 1995

Mai mult, şeful ANSVSA a subliniat că în România nu a fost înregistrat din 1995 niciun caz de formă clasică sau atipică de ESB. Conform procedurii, proba a fost trimisă în vederea confirmării către Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile (EST), reconfirmarea venind şi de la un laborator de referinţă din Marea Britanie.

„Carnea la care există astfel de suspiciuni este întotdeauna distrusă. Tocmai datorită sistemului de supraveghere am descoperit acest caz izolat. Potrivit legii, laboratoarele sunt obligate să facă mai multe tipuri de analiză pe carne înainte ca aceasta să ajungă la consumatori”, a precizat Mănăstireanu.

Referitor la ancheta aflată în plină desfăşurare, reprezentanţii ANSVSA afirmă că rezultatele acesteia vor fi făcute publice de îndată ce experţii vor pune cap la cap toate informaţiile pe care le au la dispoziţie. Momentan, nu se cunoaşte abatorul de unde a provenit carcasa de carne cu probleme, dar nici vârsta pe care bovina a avut-o. „La finalizarea tuturor investigaţiilor, vor fi ucise şi distruse toate animalele care au coabitat cu animalul pozitiv şi descendenţii acestuia”, arată şeful ANSVSA.

Nu facem comerţ cu Rusia

Surse din cadrul ANSVSA au arătat că nu există dovezi care să ateste că Rusia importă carne din România. „Nu facem comerţ cu ei, prin urmare nu văd rostul declaraţiilor făcute de aceştia”, au explicat sursele. Recent, România a fost recunoscută ca ţară cu risc neglijabil în privinţa bolii vacii nebune, dar această încadrare s-ar putea schimba în urma anchetei.

Liderii Asociaţiei Române a Cărnii sunt şi ei surprinşi de gestul autorităţilor de la Moscova, pentru că „între România şi Rusia nu există oricum, de ani buni, relaţii comerciale cu niciun fel de produs din carne“. Dar, pe de altă parte, îşi explică acest gest ca pe „o manevră de natură politică“, în contextul în care Rusia ar urma să-şi deschidă anumite pieţe, punctual, faţă de Uniunea Europeană.

„Este o reacţie mecanică, probabil dictată politic, pentru că de fapt noi oricum nu exportăm carne spre Rusia. De ani buni nu avem nicio relaţie pe industria cărnii cu piaţa rusă, nu livrăm niciun fel de produs, nici carcase, nici preparate. În schimb, dacă privim lucrurile prin prisma angajamentelor de deschidere a pieţei ruseşti pentru Uniunea Europeană, gestul este explicabil. E doar un subterfugiu, să mai amâne deschiderea faţă de anumite ţări, în contextul în care şi aşa relaţiile cu noi sunt îngheţate“, ne-a declarat Alex Jurconi, preşedintele federaţiei patronale Pro Agro, la care este afiliată Asociaţia Română a Cărnii.

Represalii contra Moldovei şi a Ucrainei

Autorităţile sanitar-veterinare din Rusia au anunţat că vor interzice importurile de produse din carne din Moldova chiar în ajunul zilei în care parlamentarii de la Chişinău au ratificat Acordul de Asociere cu UE. Experţii susţin că Rusia ar putea aplica şi alte măsuri restrictive.

Serviciul federal de control veterinar şi fitosanitar de la Moscova (Rosselhoznadzor) a anunţat că de la 5 iulie va permite firmelor din Republica Moldova să exporte pe piaţa rusească doar carne în stare crudă. Decizia a fost adoptată pe motiv că firma moldovenească Tehnostel Car ar fi livrat în Belarus slănină sărată şi afumată, fără a avea autorizare.

Autorităţile ruse susţin că aceasta constituie o încălcare gravă a normelor sanitare internaţionale şi cer conducerii ANSA Moldova să verifice întreprinderea şi să le informeze privind angajamentul de a respecta normele sanitar-veterinare din Rusia şi Uniunea Vamală. Totodată, Roselhoznadzor anunţă că de la 5 iulie va permite exportul pe piaţa rusească doar a cărnii crude în carcase (de porc, vită, cal sau ovină).

Ce e slănina?

Administraţia ANSA s-a arătat surprinsă de anunţul Rosselhoznadzor. „Compania a livrat slănină în Belarus, dar acest produs face parte din categoria carne tranşată şi, respectiv, aceste exporturi nu constituie o încălcare a normelor sanitar-veterinare din Rusia şi Uniunea Vamală“, a declarat pentru „Adevărul“, Grigore Porcescu, directorul adjunct al
ANSA Moldova.

Oficialul a precizat că firma a primit de la autorităţile din Belarus şi o autorizare specială pentru a livra această slănină, iar toate documentele şi autorizările arată că nu ar fi vorba de un produs procesat, precum susţine Roselhoznadzor.

Ruşii impun noi certificate sanitar-veterinare

„Aşteptăm un document oficial de la autorităţile sanitar-veterinare din Rusia, după care va fi mai clar ce au ei în vedere“, a mai spus Grigore Porcescu. În acelaşi timp, Maria Ududovici, directorul firmei Tehnostel Car, a refuzat să comenteze decizia autorităţilor ruse.

Marţi, şeful Rosselhoznadzor, Serghei Dankvert, a declarat că din 1 septembrie 2014 importul de produse moldoveneşti şi ucrainene se va face doar în baza certificatelor sanitar-veterinare ale Uniunii Vamale.

„Deoarece, după semnarea acordurilor cu UE, Republica Moldova şi Ucraina au ieşit automat din Acordul CSI privind cooperarea în domeniul sanitar-veterinar, considerăm necesar să trecem aceste ţări la certificatele sanitar-veterinare ale Uniunii Vamale, în baza cărora lucrăm cu celelalte state“, a precizat oficialul rus.

Şi produsele ucrainene „s-au deteriorat“

Noua şefă a Serviciului Federal sanitar rus „Rospotrebnadzor”, Anna Popova, a declarat ieri că şi calitatea poduselor alimentare importate de Rusia din Ucraina s-a deteriorat. „Asistăm la scăderea calităţii mai multor tipuri de produse. Trebuie să recunoaştem că a crescut numărul de rezultatele negative în privinţa caşcavalului, produselor lactate, conservelor de legume. Există observaţii faţa de alte produse ucraineşti”, a menţionat Popova.

Războiul comercial dintre Rusia şi Ucraina a început anul trecut, chiar înainte ca Kievul să semneze Acordul de Asociere cu UE, cu interzicerea de către Moscova a importului de ciocolată marca Roshen - proprietatea actualului preşedinte ucrainean, Petro Poroşenko. Şi a continuat cu ameninţări privind creşterea taxelor la importul de cărbune şi de sticlă de provenienţă ucraineană.

România, prima ţară care a ratificat Acordurile

Camera Deputaţilor a ratificat, marţi, Acordurile de Asociere ale Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei la UE. Aceste Acorduri urmează să fie ratificate, joi, şi de Senat, care este for decizional. România devine astfel prima ţară din Uniunea Europeană care a ratificat aceste Acorduri de asociere

Acordul de asociere a Republicei Moldova la UE au fost votate de 284 de deputaţi, înregistrându-se un vot împotrivă şi o abţinere. Votul împotrivă a venit de la liberalul Daniel Iane, iar abţinerea de la democrat-liberalul Ioan Oltean. Contactat de „Adevărul“ deputatul PNL Daniel Iane a pus pe seama unei erori de sistem votul negativ exprimat, ieri, în plen. „Habar nu am ce s-a întâmplat. Eu am votat pentru adoptare, dar probabil că a fost o eroare de sistem. Colegii m-au atenţionat ulterior că am dat un vot negativ. Îmi pare rău“, ne-a declarat deputatul.

Votul în plen a fost precedat de o dezbatere amplă în care au luat cuvântul, rând pe rând, câte un deputat de la toate grupurile parlamentare.  Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a subliniat că Acordul de asociere a Republicii Moldova la UE este rezultatul unui efort de mai mulţi ani depus de un guvern proeuropean al acestei ţări şi că România a fost întotdeauna în prima linie pentru susţinerea aspiraţiei Moldovei.

Deputatul PMP Eugen Tomac a ţinut să menţioneze că acest acord a fost semnat datorită lui Traian Băsescu, care timp de zece ani a promovat agenda europeană a Republicii Moldova. 

Parlamentul de la Chişinău a ratificat asocierea cu UE

Parlamentul Republicii Moldova a ratificat, ieri, cu 59 de voturi „pentru“, Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană semnat pe 27 iunie la Bruxelles de către premierul Iurie Leancă şi liderii celor 28 de state europene.

Împotriva ratificării documentului şi au votat deputatul Grigore Petrenco de la Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), singurul comunist care a participat la această sesiune, dar şi grupul parlamentar al socialiştilor conduşi de Igor Dodon.

Documentul a fost semnat la 27 iunie la Bruxelles şi va intra în vigoare după ce va fi ratificat de Parlamentele celor 28 de state membre UE şi aprobat de Parlamentul European.

După ce au votat, deputaţii şi liderii coaliţiei de guvernare au ieşit în faţa mulţimii. Mii de oameni au împânzit ieri centrul Chişinăului, în faţa Parlamentului, încă de la primele ore ale dimineţii.

Printre ei am întâlnit-o şi pe Elena Boguş, o pensionară venită din Orhei să asiste la momentul ratificării. Ne-a povestit că a fost deportată împreună cu familia şi ne-a vorbit cu lacrimi în ochi despre şansa pe care o are Republica Moldova de a deveni o ţară mai prosperă. Apoi ne-a arătat un steag tricolor pe care l-a confecţionat în 1988, cu care a venit şi la marile adunări naţionale de la sfârşitul anilor 80-începutul anilor ’90 ai secolului trecut.

La circa 20 de metri de Elena Boguş, o altă femeie impingea un cărucior în care se afla o bătrână. Ambele, mamă şi fiică, purtau steaguri tricolore şi ale UE. „Am venit aici în faţa Parlamentului pentru ca mama mea să poată ajunge cu troleibuzul la Brăila, iar eu să pot vizita liberă mormintele bunicilor mei, înCimitirul Bellu din Bucureşti“, a susţinut, optimistă, Olga Harbuz, de 65 de ani, din Chişinău.