VIDEO Magistraţii au protestat din nou pe treptele Palatului de Justiţie din Bucureşti

Câteva zeci de magistraţi au protestat din nou, luni seară, pe treptele Palatului de Justiţie din Capitală, faţă de noile proiecte de ordonanţe de urgenţă pentru modificarea Codurilor penale, faţă de Secţia specială de investigare a magistraţilor şi faţă de refuzul Guvernului de a abroga Ordonanţa 7. Magistraţii au fost susţinuţi de câteva zeci de manifestanţi.

Protestul a început la ora 18.00, s-a desfăşurat în tăcere şi a durat aproximativ jumătate de oră.

Magistraţii au avut coli A4 cu mesaje precum: ”Independenţa noastră, libertatea voastră”, ”Respectaţi avizul Comisiei de la Veneţia”, ”Adevărata urgenţă – cetăţenii oneşti, nu condamnaţii”, ”Magistraţi independenţi = magistraţi liberi”, ”Libertate de exprimare”, ”Independenţă”.

În tot acest timp, susţinătorii procurorilor şi judecătorilor au scandat lozinci antiguvernamentale, precum: ”Abrogaţi şi plecaţi”, ”Justiţie, nu corupţie”, ”Rezistăm, nu cedăm” şi au afişat pancarte cu mesajele: ”Toţi pentru justiţie”, ”Fără voi, nimic nu e”, ”Abrogaţi şi plecaţi. Marş la puşcărie, guvern de penali”.

Pe trotuarul de peste drum s-au aflat câteva zeci de manifestanţi care i-au susţinut pe magistraţi. Aceştia au scandat "Rezistaţi, nu cedaţi", "Justiţie, nu corupţie". Printre ei s-a aflat şi actorul Mihai Călin.

"PSD dispreţuieşte pur si simplu valorile democraţiei şi ale unui stat de drept. Trebuie să facem cumva să înţeleagă cât mai multe lume că magistraţii sunt oameni oneşti care nu fac asta pentru ei. (...) Mii şi mii de magistraţi sunt conştienţi că, dacă suntem indiferenţi şi lăsăm această putere putredă să dea aceste ordonanţe, ajungem în dictatură”, a declarat Mihai Călin. 

Magistraţii critică dur modificările Codurilor Penale

Principalele asociaţii de magistraţi au criticat în termeni duri proiectul ministerului Justiţiei de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, în prezent trimis spre avizul CSM. În opinia acestora, aceste modificări ce combină limite scăzute ale pedepselor, dezincriminarea unor forme agravate ale infracţiunilor, reducerea termenelor de prescripţie generală şi rejudecarea cauzelor soluţionate definitiv vor conduce la „crearea unei impunităţi generale, în special în cazul infracţiunilor grave”.

Asociaţiile subliniază că o astfel de modificare, ce vizează „o schimbare fundamentală a politicii penale a statului şi a modului în care societatea se poate apăra de infractori”, nu poate fi luată fără niciun fel de evaluare, studii criminologice şi sociologice şi mai ales fără consultarea reală a tuturor actorilor implicaţi. Spre exemplu, magistraţii subliniază că stabilirea termenelor de prescripţie „nu este un proces aleatoriu şi discreţionar care poate fi derulat oricum”, ci unul ce trebuie fundamentat pe factori obiectivi, precum gravitatea faptelor, timpul necesar pentru organele judiciare să parcurgă toate etapele până la decizia finală şi situaţia victimelor şi a persoanelor păgubite care, în aceeaşi măsură ca persoanele cercetate, trebuie să îşi poată exercita drepturile şi să obţină repararea vătămărilor.

Modificări cu dedicaţie 

Potrivit specialiştilor în Drept nu există nicio justificare ca modificările Codurilor Penale să fie introduse prin ordonanţă de urgenţă şi nu prin dezbatere în cadrul Parlamentului. În opinia acestora, intrarea în vigoare a acestor modificări imediată prin ordonanţă indică faptul că ele sunt dedicate unor anume lideri politici. „Nu este nicio justificare pentru modificarea acestor legi din  Codul de Procedură Penală prin ordonanţă de urgenţă. Problema mare este că ordonanţa, odată intrată în vigoare, produce efecte imediate, în contextul în care în penal se aplică legae mai favorabilă. Iar în acest caz Parlamentul nu mai poate face nimic. Scuza că ordonanţa vizează punerea în acord cu deciziile Curţii Constituţionale nu se susţine, pentru că doar Parlamentul poate face acest lucru, pentru că el este organul care a emis legea iniţială. Oricum, este clar ce se urmăreşte prin aceste legi şi cui îi sunt ele dedicate”, a declarat fostul preşedinte al CCR, Augustin Zegrean.

Liviu Dragnea ar putea scăpa de dosarul „angajărilor fictive”

Una din modificările cu dedicaţie din proiectul ministerului Justiţiei, ce vizează întreruperea cursului prescripţiei penale, ar afecta în mod decisiv dosarul „angajărilor fictive” al liderului PSD, dosar ce se apropie de ultimul termen. În prezent, răspunderea penală e înlăturată dacă termenul de prescripţie depăşeşte cu încă o dată durata maximă a pedepsei. În proiectul ministerului, în art.155 se arată că „prescripţia înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripţie prevăzut în art. 154 este depăşit cu încă jumătate”.

Acuzaţiile ce i se aduc liderului PSD în acest dosar, de instigare la abuz în serviciu, are termen de prescripţie generală de 10 ani, şi specială de 15 ani după vechiul cod penal, şi de 8 şi 16 ani după noul cod penal, care se aplică în acest caz, după principiul legii mai favorabile. Astfel, după actuala lege, faptele de care este acuzat Dragnea se prescriu în iulie 2022, în contextul în care secretarele PSD angajate ilegal la Protecţia Copilului Teleorman şi-au primit primul salariu în iulie 2006. Dacă acest proiect intră însă în vigoare, termenul de prescripţie pentru instigare la abuz în serviciu este de doar 12 ani, şi deci, în acest dosar ele se vor fi prescris în iulie 2018.