VIDEO Drone de luptă, coproducţie româno-israeliană. Dotări, preţ şi performanţe

Forţele Aeriene Române ar putea fi dotate cu şapte drone Hermes concepute de Elbit Systems, dar fabricate la Avioane Craiova, care vor costa peste un sfert de miliard de euro.

Forţele Aeriene Române ar putea fi dotate cu drone de luptă fabricate în România de israelienii de la Elbit împreună cu specialiştii companiilor Avioane Craiova şi Romaero. În primă fază, Armata ar putea achiziţiona şapte sisteme tactic-operative de drone UAS clasa II, plus un pachet de suport logistic iniţial, totul la un preţ de aproximativ 280 de milioane de euro. 

Avioane Craiova şi Romaero au semnat în luna mai un memorandum de cooperare cu compania israeliană Elbit Systems în perspectiva achiziţiilor făcute de MApN, iar compania israeliană s-a angajat să realizeze un transfer de tehnologie în favoarea firmelor româneşti. Documentul mai prevede ca firmele româneşti să fie responsabile de asamblare, integrare, instruire, mentenanţă şi reparaţii, precum şi de managementul de program. 

Concret, aeronavele fără pilot ar putea fi fabricate la Craiova, unde compania israeliană vrea să pună la punct o linie de fabricaţie. Ulterior, mentenanţa acestor drone ar putea fi executată în facilităţile pe care Romaero le are în Capitală. Conform unor surse, după finalizarea livrărilor către MApN, Elbit Systems intenţionează să continue fabricaţia dronelor în România şi pentru clienţi externi. Elbit produce deja componente ale dronelor în România, la fabricile sale din Bacău. Decizia de a deschide a treia linie de asamblare din afara Israelului vine natural în contextul în care MApN şi-a anunţat interesul pentru achiziţia de UAS, au declarat oficialii companiei, care au adăugat că la începutul anului viitor s-ar putea semna documentele dintre România şi Israel şi că drona Hermes 450 este cea mai potrivită nevoilor armatei române.

De altfel, Elbit Systems are în portofoliu două drone tactice Hermes 450 şi Hermes 900, dar şi alte tipuri de vehicule aeriene fără pilot cu utilizare în viaţa civilă sau militară. Acestea sunt greu detectabile radar şi au fost testate în mai multe teatre de operaţii, printre care Irak şi Afganistan.

70.000 de ore de zbor în Afganistan

Drona Hermes 450 este operată de forţele armate din 14 ţări, între care şi Marea Britanie sau Statele Unite. Britanicii au folosit intens 52 de astfel de aeronave fără pilot în Afganistan, iar 8 dintre ele au fost pierdute în luptă. În total, Hermes 450 a atins 70.000 de ore de zbor sprijinind trupele britanice din Afganistan, echivalentul a 8 ani de zbor non-stop. 

Hermes 450 este propulsată de un modern motor rotativ Wankel, iar autonomia extinsă poate atinge 30 de ore într-un singur zbor. Viteza maximă este de 176 kilometri pe oră şi un plafon de zbor de 5.500 de metri. 

Ca şi varianta Hermes 900, drona cu indicativul 450 este operată de doi militari aflaţi într-un centru de comandă aflat la sol.

Rachete Spike cu lovituri de mare precizie

Cel de-al doilea model, drona de ultimă generaţie Hermes 900, este denumit de israelieni „Kochav” (Stea-n.red.) şi poate fi utilizat pentru misiuni de sprijin aerian, supraveghere, achiziţie-ţintă, recunoaştere şi patrulare maritimă. 

Pentru misiunile de atac, Hermes 900 utilizează sisteme de rachete inteligente Spike produse de Rafael Advanced Defense, care permit lovituri de mare precizie împotriva blindatelor sau trupelor. Prima misiune operaţională a lui Hermes 900 a avut loc pe 15 iulie 2014, în operaţiunea „Protective Edge” în Fâşia Gaza. Misiunea respectivă a dus în cele din urmă la un atac aerian care a distrus, conform unor surse, o infrastructură teroristă.

Hermes 900 se află în dotarea militarilor israelieni, elveţieni, portughezi, islandezi şi mexicani. Preţul unui avion fără pilot Hermes 900 nu este comunicat, dar Elveţia a cumpărat în 2015 şase astfel de sisteme (cu centre de comandă, instruire, piese de schimb) la un preţ de peste 250 de milioane de dolari. Performanţele aparatului nu sunt de neglijat. Poate zbura în misiune de maximum 36 de ore, iar plafonul de zbor este la 10.000 de metri.

Dronele, în Forţele Aeriene Române

Primele drone au ajuns la Forţele Aeriene Române în anul 1987. Erau unele de tip VR-3, de fabricaţie sovietică. Este vorba de 12 drone reactive care executau, de obicei, misiuni de cercetare. La începutul anilor 2000, escadrila a fost considerată depăşită tehnic şi desfiinţată. Aeronavele au fost mai întâi stocate şi ulterior casate. Dronele au reintrat în dotarea Forţelor Aeriene după ce MApN a achiziţionat aparate americane de tip Shadow 600. Escadrila a funcţionat până în 2003 în compunerea Forţelor Aeriene Române, după care a fost trecută în subordinea Direcţiei de Informaţii Militare. Conform unor surse, escadrila era compusă iniţial din 11 aeronave Shadow 600, dar trei au fost doborâte în Irak, iar una s-a prăbuşit în ţară, în timpul unei misiuni de antrenament.