VIDEO Directorul IICCMER: „Am găsit documente care confirmă că actorul Mitică Popescu a fost închis la Periprava“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Jurnaliştii Ion M. Ioniţă şi Liviu Iolu au discutat, în studioul „Adevărul Live“, cu Andrei Muraru, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, după ce instituţia pe care acesta o conduce a dezvăluit numele celui de-al doilea torţionar, Ioan Ficior.

„Urmează cazuri la fel de răsunătoare, însă în aceste două cazuri, documentarea a ajuns la final mult mai repede, de aceea am decis să ieşim cu cei doi: Alexandru Vişinescu şi Ioan Ficior“, a explicat directorul IICCMER.

Acesta a arătat că supravieţuitorii au indicat mai multe gropi comune în care se aflau trupurile victimelor torţionarilor, dar există posibilitatea ca numărul celor decedaţi să fie mult mai mare decât a fost anunţat în statisticile oficiale.

„E doar începutul, posibilitatea să existe şi alte gropi comune este foarte mare, la fel cum posibilitatea de a identifica un număr mai mare de decese este foarte mare. Mărturiile supravieţuitorilor contrazic statisticile oficiale. Noi am identificat 103 deţinuţi politici şi există un supravieţuitor, din cei 21 pe care i-am intervievat care ne spune că, personal, la Periprava a cuantificat peste 200 de morţi. Numărul deceselor este mult mai mare decât cel pe care l-am identificat“, a explicat Muraru.

„În unele cazuri, îi trimitea pe cei foarte grav bolnavi la Chilia Veche, unde era un spital şi cei care mureau erau autopsiaţi,consemnând semnele malnutriţiei, ale regimului penitenciar“, a detaliat directorul IICCMER.

De asemenea, acesta a vorbit despre mărturia actorului Mitică Popescu, arătând că este importantă în procesul deconspirării torţionarilor.

„Am găsit fişa matricolă a lui Mitică Popescu, confirmă că şi acesta a fost închis la Periprava“, a arătat Muraru.

Adevărul Live: Ce dificultăţi întâmpină vânătorii de torţionari?

În opinia jurnalistului Ion M. Ioniţă, există multe alte persoane care, la fel ca actorul Mitică Popescu, nu au vorbit despre aceste experienţe dureroase.

„Aceşti oameni au avut şi au un bun-simţ extraordinar, nu au vrut să iasă în faţă, să povestească prin ce au trecut. Tocmai pentru că au avut acest extraordinar bun-simţ, au păstrat tăcerea şi nu veţi găsi mulţi oameni care să vorbească, să rememoreze acei ani negri petrecuţi în detenţia comunistă. Imediat ce au început să vorbească, s-a spus că vor să pornească o vânătoare de vrăjitoare. A fost o mistificare, încât aceşti oameni, care oricum suferiseră, au mai fost şi puşi la stâlpul infamiei în piaţa publică. Foloasele le trăgeau alţii, impostorii care se cocoţaseră în Revoluţie sau aceşti foşti torţionari care se lăfăie astăzi în pensii extraordinare“, a arătat Ioniţă.

La rândul lui, Sorin Bocancea, doctor în Ştiinţe Politice şi blogger „Adevărul“, subliniază că este necesară deconspirarea şi, mai ales, pedepsirea vinovaţilor, dar acest demers poate fi realizat în primul rând cu participarea victimelor.

„Din punct de vedere moral şi uman, putem înţelege această tăcere. Este, poate, un sistem de autoprotecţie şi de protecţie a celorlalţi, dar lucrurile trebuie spuse, nu trebuie ascunse“, crede Sorin Bocancea.   

„Şi-a făcut bine treaba comunismul. S-a vorbit de regimuri, nu de oameni. Regimul a fost făcut ticălos de către indivizi, cu răspunderile lor personale. Nu toată România a fost plină de criminali, dar este o dovadă a faptului că tot ce s-a întâmplat nu s-a întâmplat din cauza regimului, au fost nişte criminali care şi-au exprimat această pornire. Regimul a utilizat foarte bine aceste resurse umane ticăloase. Niciodată nu este prea târziu“, a explicat Bocancea.

Ion M. Ioniţă consideră că, la Penitenciarul Periprava, „era un lagăr de exterminare“.

„Îi închideau în condiţii inumane, munca era istovitoare, regimul era perfect pus la punct. E bine că apar acum aceste lucruri şi există instituţii care pun în lumină aceste lucruri. Nu se poate trece cu vederea acest lucru. În Germania, încă apar supravieţuitori ai regimului fascist care sunt aduşi în faţa Justiţiei şi rămâne ideea că nimeni nu este exonerat de aceste crime îngrozitoare“, a punctat jurnalistul.

O altă problemă, despre care a vorbit Ioniţă, este faptul că familiile victimelor nu au ştiut ce s-a întâmplat cu rudele închise.

„Sunt familii care nu ştiu ce s-a întâmplat cu adevărat. Au fost aceste rămăşiţe umane returnate familiilor în ultimii ani, să fie îngropate creştineşte. Lucrurile sunt foarte complexe şi iată că, după o perioadă de uitare, generaţia tânără poartă mai departe această muncă de recuperare a trecutului“, a mai spus jurnalistul.

Deşi mărturii precum cea a lui Mitică Popescu contribuie la mediatizarea cazurilor, directorul IICCMER susţine că ritmul deconspirărilor este unul încetinit în special de lipsa resurselor.

„Resursele noastre sunt limitate. Suntem doar 36 de oameni, dar angajaţii care lucrează efectiv pe aceste dosare sunt mai puţini de jumătate. Institutul similar din Polonia are 3.000 de angajaţi, 900 de rechizitorii făcute din 1999 până astăzi, evident că rezultatele sunt mai spectaculoase, dar e nevoie de resurse“, a explicat Muraru.

„Un alt scop este de a prezenta public consecinţele regimului comunist din România şi faptul că există aceşti responsabili din sistemul penitenciar care se bucură de pensii generoase“, a conchis Andrei Muraru.

Instituţia pe care o conduce a „deconspirat“ miercuri cel de-al doilea torţionar dintr-o listă de 35 pe care îi vrea judecaţi pentru genocid. 

Cazul fostului colonel de securitate Ion Ficioru, fost comandant al închisorii Periprava din Delta Dunării, îi urmează altui important torţionar comunist, Alexandru Vişinescu.

Mai multe materiale despre Ion Ficioru

Peste 100 de deţinuţi politici au murit la Periprava, când colonia de muncă era condusă de Ion Ficioru. Torţionarul, denunţat pentru genocid

Torţionarul de la Periprava, colonelul Ion Ficioru, dat pe mâna justiţiei pentru genocid. Metodele de tortură la care erau supuşi deţinuţii

Trei „ajutoare“ ale torţionarului Ion Ficior locuiesc şi astăzi la Letea şi Periprava

Mai multe pentru tine:
Cele mai bune 15 vinuri de pe eMAG în 2025: ce aleg românii de sărbători. Transformă mesele de Crăciun și Revelion în momente magice
Pijamale pentru copii de Crăciun 2025 – cozy și hazlii, la ofertă, majoritatea sub 100 lei, cadouri de la Moșu’ pentru dimineți pline de magie
Cornel Dinu spune ce pensie încasează, după 40 de ani petrecuți la Dinamo: „Asta-i o țară, un stat care nu-și servește locuitorii, fură de la ei”
De ce se adaugă o lingură de mălai în compoziția sarmalelor. Un truc folosit de bucătăresele din Moldova
Ce etnie are Alessia Pop, câștigătoarea de la Vocea României: „Nu pot exprima durerea pe care o simt ...”
Cadouri de Crăciun pentru copii: 25 de hanorace și pulovere festive – de la modele la reducere sub 100 de lei, la cadouri unicat și personalizate
Lenjerii de Crăciun care aduc magia sărbătorilor în dormitor – Stoc limitat! Alege cadouri cozy și festive pentru întreaga familie
Cadouri de Crăciun pentru el: Top 15 aparate și produse de ras și bărbierit verificate online – alege cadoul care îl va impresiona și răsfăța
Tricouri de Crăciun pentru copii și familie – Cadouri unice, outfituri cozy și reduceri exclusive eMAG: magia sărbătorilor în casa ta
Dovada că Alessia Pop, câștigătoarea Vocea României, s-a cunoscut cu Theo Rose înainte de a urca pe scena concursului de la PRO TV. Unde au fost cele două
Obiceiul adorabil de la Palatul Regal britanic, în ajun de Crăciun. Cum se împarte fericirea între prinți și prințese