Victor Atanasie Stănculescu a fost internat până pe 5 august la Spitalul Militar

Comandantul Spitalului Militar, Ioan Sârbu, a declarat, miercuri, pentru Mediafax, că Victor Athanasie Stănculescu a fost internat în perioada 23 iulie- 5 august, timp în care a făcut edem pulmonar şi a ajuns la ATI, după externare medicii recomandându-i să nu facă efort fizic "maxim şi prelungit".

Generalul Ioan Sârbu a mai spus că Stănculescu s-a internat pentru că nu se simţea bine, avea dureri în piept şi respira greu, iar în perioada spitalizării a suferit un edem pulmonar şi a fost mutat la Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă.

"În urma consultului pluridisciplinar s-a stabilit că starea lui Victor Athanasie Stănculescu s-a ameliorat şi a fost externat", a mai spus Sârbu.

Şeful Spitalului Clinic de Urgenţă Militar Central "Carol Davila" din Capitală a adăugat că Stănculescu are un trecut medical încărcat, care nu poate fi ignorat, iar medicii i-au recomandat tratamentul medicamentos pentru bolile de care suferă şi l-au sfătuit să nu facă efort fizic "maxim şi prelungit".

Fostul general Victor Athanasie Stănculescu, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul revoluţiei de la Timişoara şi eliberat, în luna mai, din motive medicale, a fost filmat, marţi seară, în timp ce se afla într-un cazinou din Capitală, relatează HotNews.

În 16 octombrie 2008, judecătorii instanţei supreme l-au condamnat pe Victor Athanasie Stănculescu la 15 ani de închisoare pentru omor deosebit de grav şi la cinci ani de interzicere a unor drepturi. Totodată, el a mai primit şapte ani şi şase luni de detenţie pentru tentativă la omor deosebit de grav, pedeapsa fiind asociată cu patru ani de interzicere a unor drepturi. Prin contopire, Stănculescu trebuie să execute pedeapsa cea mai grea, de 15 ani, la care se adaugă şi pedeapsa degradării militare.

În 11 mai 2009, Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti a admis cererea lui Victor Athanasie Stănculescu de întrerupere a executării pedepsei de 15 ani la care fusese condamnat şi a dispus ca, timp de un an, acesta să fie liber pentru a-şi rezolva problemele de sănătate.

Avocaţii lui Stănculescu declarau în instanţă, înaintea eliberării, că acesta este foarte bolnav, două dintre bolile cele mai grave fiind cataracta, în stare avansată, precum şi probleme neurologice care i-ar putea provoca un atac vascular.

Decizia a fost atacată de procurorii militari, iar acest recurs a avut termen de judecată în 29 iulie, la Curtea Militară de Apel Bucureşti, unde Stănculescu nu s-a prezentat.

Avocaţii lui Stănculescu au arătat atunci că acesta nu s-a putut prezenta la termen pentru că a fost internat la Secţia de Terapie Intensivă a Spitalului Clinic Militar de Urgenţă din cauza agravării bolilor de care suferă.

Apărătorii fostului general le-au spus magistraţilor că procesul poate fi judecat, deoarece clientul lor a fost citat corespunzător, el fiind acasă la momentul în care citaţia emisă de instanţă a ajuns la domiciliul său şi a semnat-o de primire.

Judecătorii au decis totuşi să amâne cauza pentru 16 septembrie, pentru că articolul 177 alineatul 5 din Codul de procedură penală prevede că în cazul bolnavilor internaţi la spital citarea trebuie făcută şi acolo, prin administraţia unităţii spitaliceşti.

Astfel, magistraţii au hotărât ca Stănculescu să fie citat pentru termenul din 16 septembrie atât la adresa de domiciliu, cât şi la Spitalul Militar.

În 16 septembrie, instanţa urmează să decidă dacă admite recursul făcut de procurori faţă de decizia de eliberare pentru un an a fostului general.

Medicii legişti au finalizat, în 23 decembrie 2008, primul raport privind investigaţiile medicale în cazul lui Victor Athanasie Stănculescu, fost prim-adjunct al ministrului Apărării în decembrie '89. Potrivit acelei expertize, Victor Athanasie Stănculescu are mai multe afecţiuni care pot fi tratate în cadrul reţelei sanitare a ANP, cu respectarea indicaţiilor terapeutice.

Potrivit raportului din decembrie anul trecut, în cazul lui Victor Athanasie Stănculescu, stadiul evolutiv al afecţiunilor complexe de care suferă acesta necesită tratament medical de specialitate, care poate fi realizat în cadrul reţelei sanitare a ANP. În condiţiile respectării indicaţiilor terapeutice, specialiştii apreciau în acel raport că evoluţia afecţiunilor de care suferă Stănculescu este aceeaşi, indiferent dacă el se află în detenţie sau în stare de libertate.

Medicii legişti recomandau în cazul lui Stănculescu, având în vedere multiplele afecţiuni de care suferă, coroborate cu vârsta înaintată - care generează un risc potenţial permanent de decompensare a echilibrului biologic -, pe lângă asigurarea tratamentului medicamentos şi o monitorizare medicală permanentă, asigurarea unui regim igieno-dietetic strict. Legiştii arătau că fostul general nu se află în imposibilitatea executării pedepsei din punct de vedere medical.

Victor Atansie Stănculescu are arteroscleroză carotidiană şi vertebro-bazilară bilateral, sechele după accident vascular cerebral ischemic din 2001 şi 2004, discrete tulburări de mişcare la mâna stângă, boală de vase mici hipertensivă cerebrală, hipertensiune arterială, leucemie limfatică cronică, potrivit acelui raport.

Avocaţii lui Stănculescu au contestat rezultatele raportului din decembrie, cerând atunci Tribunalului Militar să dispună efectuarea unei noi expertize şi să admită întreruperea executării pedepsei.

Tribunalul Militar apreciază, în decizia de întrerupere pentru un an a executării pedepsei lui Victor Athanasie Stănculescu, că faptele pentru care a fost condamnat la 15 ani de detenţie s-au întâmplat acum cu 20 de ani, că nu s-a sustras judecăţii şi că se putea stabili oriunde.

Tribunalul Militar, în soluţia sa, a avut în vedere "concluzia neechivocă" din raportul noii expertize medico-legale, potrivit căreia: "bolnavul Stănculescu Victor Athanasie se află într-o situaţie de risc vascular cerebral sau cardiac maxim, că există riscul unui eveniment vascular major coronarian sau cerebral, că această problemă poate fi rezolvată numai în clinicile de un înalt nivel de competenţă şi dotare tehnologică, întrucât în acest caz ghidurile uzuale terapeutice nu sunt operante".

"Documentele demonstrează gravitatea evoluţiei bolii în următoarele luni, obligându-se (bolnavul-n.r.) la o observaţie medicală complexă; situaţia de boală în care se află numitul Stănculescu Victor Athanasie are caracter de mare urgenţă, într-o interpretare clinică neuro-cardiologică şi de laborator. Elementele de subtilitate patogenică şi în consecinţă de decizie terapeutica vor fi totdeauna eronate in conditiile in care nu se va realiza un consult de echipa. Aceste aspecte de mare complexitate şi dificultate nu pot fi rezolvate în condiţii de detenţie (...) Va putea beneficia de supraveghere medicală, posibilă numai în unităţile medicale de vârf", reţinea judecătorul.

Lui Stănculescu i s-au impus o serie de restricţii, printre care şi aceea de a nu părăsi Bucureştiul fără acceptul instanţei. Mai mult, instanţa a cerut Direcţiei Generale de Paşapoarte să nu elibereze paşaport pe numele condamnatului sau să îl retragă dacă acesta a fost eliberat, o cerere similară fiind înaintată şi Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, pentru a nu părăsi ţara.