Victimă a fostului comandat de la Peripriava, către judecător: „Orice pedeapsa i-ai da lui Ficior este pe deplin justificată”

Unul dintre martorii audiaţi joi în dosarul fostului comandant al coloniei de muncă de la Periprava, Ioan Ficior, a povestit în faţa instanţei că la sosirea în colonie comandanţii le spuneau deţinuţilor că sunt acolo pentru exterminarea prin muncă, nefiind necesari spiritului comunist.

Curtea de Apel Bucureşti a continuat, joi, audierile martorilor acuzării în dosarul fostului şef al coloniei de muncă de la Periprava, Ioan Ficior. Astfel au dat declaraţii foşti deţinuţi ai regimului comunist care, în periplul prin închisori, au ajuns şi la colonia de muncă din Delta Dunării.

“Regimul era efectiv unul de exterminare”

Unul dintre martorii audiaţi joi, Teodor Stanca, a povestit în detaliu despre teroarea exercitată în acele vremuri în rândul deţinuţilor. “Regimul era efectiv unul de exterminare, iar aceste colonii reprezentau lagăre de exterminare prin muncă forţată. Ni se spunea clar de la bun început pentru ce eram duşi acolo, că suntem duşmani ai neamului şi că trebuie să muncim până dispărem pentru dezvoltarea acestuia în ideologia şi spiritul comunist", a declarat Stanca la instanţă.

Bătrânul a mai povestit că "activităţile la care supuneau oamenii aceşti comandanţi erau cu mult peste puterile umane". "Erau pedepsiţi cu bătăi şi izolări cei ce nu puteau munci. Răul ar trebui căutat la începutul comunismului. Mâncarea nu era suficientă. Orice pedeapsa i-ai da lui Ficior este pe deplin justificată. Personal nu mi-a dat o palmă, dar cu siguranţă avea cunoştinţă şi el şi eşaloanele superioare de bătăile aplicate. (...) Am fost bătut pentru că nu reuşeam să îmi fac norma. Noaptea la porta când ne întorceam ne opreau acolo... Nu ştiu cine făcea o listă şi apoi ne băteau", a mărturisit Stanca.

Cazul coloniei Grind

El a mai relatat întâmplări ce i-au fost povestite de colegii de suferinţă de la secţia exterioară a coloniei de la Periprava, Grind."La Grind exista un grup de inapţi. Nu puteau munci. Acestora li s-a aplicat un grad de înfometare până la exterminare. Mureau pentru că le cedau organismele slăbite. Apa era din Dunăre şi mulţi erau bolnavi de dizenterie, de boli intestinale", a spus Stanca.

El a povestit şi cazul unui fost profesor din Timişoara, Ilie Haiduc, izolat şapte zile în compartimentul ancorei şi lanţului de pe un vas. "Cunosc cazul unui profesor din Timişoara care nu a putut face norma şi a fost oprit de un gardian ce i-a spus că va fi pedepsit, dar Ilie Haiduc i-a spus că nu poate şi a întrebat cine a stabilit norma. Gardianul i-a spus că norma a fost stabilită de către comandant şi deţinutul i-a spus că dacă a stabilit-o comandantul să vină comandantul să vadă dacă norma poate fi făcută. I s-a făcut raport iar pentru asta s-a stabilit ca profesorul să stea în puţul bacului timp de şapte zile. Acolo erau ancora şi lanţul, o încăpere metalică unde abia se putea respira. Se aplicau şi vara astfel de pedepse şi oamenii ieşeau de acolo aproape prăjiţi", a spus Stanca.

Ceilalţi martori au relatat întâmplări asemănătoare şi au povestit despre hrana aproape inexistentă ce li se dădea şi volumul mare de muncă fizică. Martorii au povestit că dimineaţa primeau ceai fără zahăr şi pâine, la prânz "ciorbă de murături" şi "varză fără ulei, fără nimic, iar rar cu nişte oase în ea".
 

Solicitarea lui Ioan Ficior

Avocatul lui Ficior a cerut în acest context instanţei să emită o adresă către Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) prin care să ceară instituţiei să comunice câte mese pe zi ia în prezent un deţinut şi în ce constau aceste mese pentru "a se vedea dacă la momentul actual hrana este chiar atât de îndestulătoare".
Avocatul părţilor vătămate, dar şi procurorul s-au opus acestei cereri iar instanţa urmează să decidă daca transmite o astfel de adresă instituţiei până la termenul din 10 decembrie.

Acuzaţiile procurorilor

Torţionarul Ioan Ficior a fost trimis în judecată în 18 august 2014, de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în dosarul având ca obiect sesizarea formulată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
Ioan Ficior este acuzat că, în perioada 1958-1963, când a condus Colonia de muncă Periprava, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici.

Conform actului de sesizare a instanţei, în perioada 1 august 1958 - 1 noiembrie 1963, în calitate de locţiitor şi comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, Ioan Ficior a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi la Periprava, prin privarea de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, respectiv prin supunere la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a acestora.