Verdict: cenzură la „Cotidianul“

adevarul

Trimite

Publicat: 05.08.2009 20:21

Ultima actualizare: 10.08.2022 09:46

Verdict: cenzură la „Cotidianul“

Agenţia de Monitorizare a Presei i-a atras atenţia lui Cornel Nistorescu asupra scoaterii de la publicare a unui material despre colaborarea scriitorului Petru Romoşan cu Securitatea.Tensiunile continuă la „Cotidianul“. Ieri a fost rândul redactorului-şef de la cotidianul.ro, Costin Ilie, să-şi dea demisia.

Mai citeşte şi:

Organizaţia ActiveWatch-Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP), care apără dreptul la libera exprimare, a catalogat ca fiind cenzură decizia lui Cornel Nistorescu de a retrage de pe site-ul cotidianul.ro un articol care îl viza pe Petru Romoşan, un apropiat de-al său.

„Justificarea lui Nistorescu pentru această decizie – lipsa punctului de vedere al celui vizat – nu se susţine“, se arată în comunicatul emis de organizaţie.

Reprezentanţii AMP ţin să-i reamintească directorului de la „Cotidianul“ că, potrivit Constituţiei, cenzura de orice fel este interzisă, mass-media având obligaţia să asigure informarea corectă a opiniei publice.

AMP îi atrage atenţia lui Nistorescu că are obligaţia să le prezinte jurnaliştilor o politică editorială clară pe care trebuie să o discute şi să o adopte împreună cu redacţia.

„Invocarea politicii editoriale ca pretext al demiterii poate fi văzută ca un act arbitrar atât timp cât acea politică editorială nu este transparentă“, mai spun reprezentanţii AMP. Din informaţiile „Adevărul“, articolul cu pricina urma să fie publicat şi în ediţia print a ziarului, însă Nistorescu s-a opus.

„Cenzura este o glumă (...) Un şef atunci când consideră că un material mai trebuie lucrat poate să-l respingă“, a spus, pentru Mediafax, patronul Sorin Ovidiu Vîntu.

Nu a trecut nicio săptămână de la numirea lui Nistorescu în funcţia de director la „Cotidianul“ şi numele grele care au semnat în paginile publicaţiei au decis să plece unul câte unul. Consiliul editorial format, până ieri, din Emil Hurezeanu, Mircea Dinescu, Robert Turcescu şi Doru Buşcu s-a dizolvat.

Despre acest „divorţ cu acordul părţilor“, Doru Buşcu, director editorial al grupului, spune: „Pe de o parte, Nistorescu nu vede rostul acestui consiliu în noul lui concept editorial. Pe de altă parte, nici oamenii care îl compuneau n-au găsit nimerit să mai scrie“.

Boardul de directori, fără reacţie

În ultimele două zile, boardul de directori de la Realitatea-Caţavencu a avut multă treabă. Şefii au stat în discuţii prelungite, în care au dezbătut atitudinea şi deciziile proaspătului director de la „Cotidianul“, de la cenzură până la înlăturarea lui Cristian Pătrăşconiu, fără ca acesta să fie anunţat personal.

„În boardul de directori s-a discutat stilistica concedierilor de la «Cotidianul» şi concluzia a fost că Nistorescu este în interiorul mandatului lui, că e director de ziar şi decide cine lucrează şi cine nu la acea publicaţie“, a povestit Buşcu. Sorin Enache, director general al trustului, a fost radical: „Nistorescu a fost pus şef la «Cotidianul» şi poate să dea afară pe oricine. Punct!“

Susţinut de Vîntu?

Întrebat, într-un interviu pentru paginademedia.ro, dacă oferta de a conduce „Cotidianul“ a fost făcută de boardul de directori sau de Sorin Ovidiu Vîntu, Nistorescu a răspuns zeflemitor:

„Mie mi-a venit ideea, dacă vrei să ştii“. Jurnalistul a mai spus, în acelaşi interviu, că venirea lui la ziar a fost discutată cu oamenii din boardul de directori. Totuşi, aceştia nu par să-l susţină. Mai mult decât atât, unii dintre ei au fost luaţi prin surprindere, semn că decizia aducerii lui Nistorescu a fost luată „de mai sus“. Vîntu a declarat în presa centrală că nu are nicio legătură cu venirea lui Nistorescu la „Cotidianul“.

Nistorescu mai face o victimă

Neînţelegerile legate de scoaterea de pe site-ul cotidianul.ro a articolului despre Romoşan au mai făcut o victimă. Costin Ilie, redactor-şef la ediţia online a publicaţiei, a decis să se retragă din funcţie. Ilie a declarat că nu este dispus să colaboreze cu Nistorescu şi că, după ce s-a consultat cu Dragoş Stanca, şeful diviziei de new media a trustului, a hotărât să nu se mai ocupe de cotidianul.ro.

Acesta va rămâne totuşi în interiorul diviziei, urmând să se ocupe de alte proiecte. Nistorescu nu-l agrea pe Costin Ilie la şefia cotidianul.ro, după ce acesta s-a opus scoaterii materialului despre Romoşan de pe site. Soluţia de compromis pentru şefia site-ului ar putea să fie Iulian Enache, senior editorul cotidianul.ro.

Cornel Nistorescu, directorul „Cotidianul“, are libertatea de a decide pe cine concediază Foto: Agerpres

Site-ul este administrat de F5, unde şef este Dragoş Stanca, în timp ce ediţia din print este gestionată de Nistorescu. „Zilele următoare mă voi întâlni cu Nistorescu şi vom stabili principiile de colaborare viitoare între print şi online“, a spus Dragoş Stanca.

„Cotidianul“, încotro?

Deşi în urmă cu aproape o lună „Cotidianul“ anunţa că strategia sa se îndreaptă către mai multe articole de opinie, odată cu venirea lui Nistorescu aceasta s-a dărâmat. Noul şef nu a stabilit o strategie clară, dar indiciile arată că ziarul va menţine linia unui cotidian generalist.

Strategia: reglare de conturi

Ediţia de ieri a ziarului „Cotidianul“ arată, de fapt, că noul director, Cornel Nistorescu, se foloseşte de paginile acestuia pentru a-şi regla conturile.

Astfel, cinci pagini din publicaţie s-au axat pe întreaga dispută dintre Nistorescu şi „procurorii“ săi. După ce a relatat în mai multe articole vâlva mediatică cauzată de venirea sa la şefia „Cotidianul“ şi de deciziile sale, Nistorescu a publicat două editoriale în care îşi înfiera criticii. În primul articol, directorul mulţumeşte celor care au contribuit la „furtuna“ de pe internet, precizând că reacţiile lor au ajutat creşterea vânzărilor ziarului.

Nistorescu i-a persiflat pe cei care au fost obligaţi să plece la venirea lui: „Producţia lor nu-i decât o flecăreală de tavernă şi nu are nicio legătură cu jurnalistica“, a spus Nistorescu tranşant.

În al doilea editorial, le reproşează foştilor redactori-şefi ai ziarului, Mihnea Măruţă şi Cristian Grosu, că au dus ziarul la pierzanie.

Nistorescu scrie că el a decis să întrerupem colaborarea. Ce nu scrie e că n-am avut niciun dialog cu personajul. Tipic nea Cornel!

Robert Turcescu
jurnalist

Am încetat colaborarea de luna trecută, dar în condiţiile de acum nu aş mai fi scris la ziar. E mai rău ca în '89.

Corina Drăgotescu
jurnalist

Este grav că acei comentatori de calibru care lucrează în trust, precum Hurezeanu sau Buşcu, nu vor să mai scrie la ziar.

Costi Rogozanu
adjunct „Cotidianul“

Soarta granzilor de la „Cotidianul“

Cei care au renunţat: Robert Turcescu, Emil Hurezeanu, Doru Buşcu, Ioan T. Morar, Liviu Antonesei.

Indecişii: Mircea Dinescu, Adrian Ursu

Cei la care s-a renunţat: Daniel Vighi, Teodor Baconsky, Alin Fumurescu, Cristian Pătrăşconiu.

Scriitorul Petru Romoşan, un turnător de mare artă

Petru Romoşan, la cumpărături în Piaţa Dorobanţi

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a cerut Curţii de Apel Bucureşti să constate calitatea de colaborator al Securităţii a lui Petru Romoşan (52 de ani).

În fundamentarea cererii sale CNSAS arată că scriitorul a fost recrutat de Securitate la 26 septembrie 1987. Potrivit Consiliului, la aceeaşi dată s-ar fi semnat şi „Angajamentul”, în urma căruia Romoşan a acceptat să ofere note informative Securităţii sub numele conspirativ „Robert”.

În rapoartele în care sunt prezentate circumstanţele recrutării, lt. col. Budecă, cel care-l avea în grijă pe scriitor, oferă o scurtă expunere a motivelor ce l-au determinat să-l abordeze pe Romoşan: „Este interesat să fie cunoscut şi apreciat bine de organele noastre, este dispus să sprijine instituţia noastră (...), prezintă garanţia că va accepta colaborarea cu unitatea noastră”.

„Un element care filozofează mult“

Una dintre notele citate în cererea CNSAS este datată 11 aprilie 1984. La acel moment, ofiţerul de serviciu consemna informaţiile ce i-ar fi fost furnizate de Romoşan cu privire la o cunoştinţă de-a sa, pictorul Paul Gherasim: „Este un element care filozofează mult, este pătruns de importanţa religiei pentru individ şi că pentru un popor un rol deosebit îl are cultivarea spiritualităţii”.

Acelaşi pictor, notat în dosar G.P., şi-ar fi arătat „dezamăgirea pentru piedicile pe care statul le pune în calea unor expoziţii plastice ca peste hotare” şi i-ar fi vorbit lui Romoşan de mai multe ori „despre importanţa dezvoltării spiritualităţii, în sensul mistic, al poporului”.

Pornind de la această însemnare, şi altele asemănătoare, catalogate ca fiind „probe în cauză prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist”, membrii CNSAS conchid că sunt „asigurate condiţiile pentru a se putea constata calitatea de colaborator al Securităţii” a lui Romoşan.

Potrivit aceloraşi membri, prin notele sale criticul de artă ar fi condus la îngrădirea a trei drepturi fundamentale ale omului în cazul persoanei denunţate: dreptul la libertatea de exprimare, la libertatea de gândire şi la viaţă privată. Nota semnată de preşedintele CNSAS se încheie cu cererea de constatare a existenţei „calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce-l priveşte pe domnul Romoşan Petru”.

Nu doresc să vorbesc cu ziarul «Adevărul» pentru că am fost agresat verbal. O să spun mai târziu ce e de spus. Abia am ajuns în Bucureşti.

Petru Romoşan
scriitor

A reuşit să fugă în mod suspect

În 1988 scriitorul Petru Romoşan a încercat să fugă din România. Supărat că nu fusese lăsat să plece în Franţa, împreună cu soţia sa, Romoşan s-a decis să treacă graniţa în Ungaria. Episodul fugii este descris în fişa personală a scriitorului, publicată în anul 1996 în “Cartea albă a Securităţii - Istorii literare şi artistice 1969-1989”, apărută sub egida SRI. Momentul ales de Petru Romoşan să fugă din ţară a fost 23 august 1988, fosta zi naţională a României.

Două zile mai târziu, însă, Romoşan a fost reţinut de autorităţi, în judeţul Satu Mare, sub acuzaţia de tentativă de trecere frauduloasă a frontierei. În astfel de situaţii, fapta comisă se solda cu anchete dure şi pedepse la ani grei de puşcărie. În mod curios, Petru Romoşanu a reuşit să fenteze Miliţia şi Securitatea şi, la 30 septembrie 1988, adică la o lună de la reţinerea sa, a reuşit să fugă, definitiv, în Ungaria.

Profil din „Cartea Albă a Securităţii“

Scriitor şi critic de artă, Petru Romoşan a absolvit Liceul „George Coşbuc“ din Cluj, în 1976.Un an mai târziu a reuşit să obţină premiul Uniunii Scriitorilor cu volumul de versuri „Ochii lui Homer“.

În anul 1981, criticul a cerut să i se aprobe plecarea definitivă în Franţa, motivând că nu se poate realiza pe plan profesional. Cererea de plecare definitivă i-a fost însă respinsă ca neîntemeiată. Potrivit fişei personale din “Cartea Albă a Securităţii”, după comunicarea avizului negativ, Petru Romoşan a dispărut de la domiciliu.

Vagabondaj prin capitală

În august 1981, criticul de artă a fost reperat în Bucureşti, „cu aspecte de vagabondaj şi relaţii cu cetăţeni străini“. În acelaşi an, Petru Romoşan s-a angajat în Bucureşti la o galerie de artă a Fondului Plastic, unde a lucrat timp de şapte ani de zile.

În luna decembrie 1982, Romoşan a renunţat oficial la cererea de plecare în Franţa şi s-a căsătorit cu Adriana Keneres. Potrivit CNSAS, în anul 1987 Petru Romoşan a semnat un angajament cu Securitatea. Un an mai târziu, scriitorului i-a încetat angajamentul, pe motiv că nu mai prezenta încredere, întrucât soţia sa plecase din ţară.

La sfârşitul anului 1988, după o tentativă nereuşită de fugă în Ungaria, Petru Romoşan a reuşit să treacă clandestin graniţa în Ungaria. Din Ungaria, Romoşan a plecat în Franţa, la Paris, unde a deschis o galerie de artă. În România a revenit în 1998. ;
Au mai contribuit Mihai Mincan şi Iulius Cezar

Colaborator în 1987, fugar în 1988

Conform înscrisurilor CNSAS, Petre Romoşan a fost recrutat de Securitate la 26 septembrie 1987. La aceeaşi dată scriitorul a semnat şi „Angajamentul” în urma căruia a acceptat să ofere note informative Securităţii sub numele conspirativ „Robert”. Când a fugit în Ungaria, era colaborator al Securităţii de un an de zile.

Ziaristă jignită de scriitor

În urmă cu două săptămâni, o ziaristă de la „Cotidianul”, Mirela Corlăţan, a avut o discuţie, prin telefon, cu Petre Romoşan. Ziarista şi-a făcut datoria încercând să obţină un punct de vedere de la cel despre care avea informaţii că a colaborat cu Securitatea. Răspunsurile lui Romoşan sunt ameninţătoare şi jignitoare la adresa ziaristei. Redăm scurte fragmente:

Petru Romoşan: Dacă tipăriţi fără acordul meu... Eu nu doresc să vă dau un interviu decât dacă vreau eu... şi vă asigur că vă scot din presă.

Mirela Corlăţan: Aoleeeu!

P.R.: O să vă coste atât de mult procesul încât n-o să vă mai vrea nimeni. Sunteţi tânără şi iresponsabilă! (...)

M.C.: Oare nu cumva şi dumneavoastră aţi colaborat cu Securitatea?

P.R.: Doamnă, eu sunt unul dintre aceia care au făcut posibilă apariţia dumneavoastră, dar nu speram să apară atâţia incompetenţi şi atâţia ticăloşi.

M. C. : Sunteţi foarte modest!

Get the Flash Player to see this player.

url=/editor_files/Flash/1_Discutie intre ziarista Mirela Corlateanu si Petre Romosan.mp3 width=300 height=200 loop=false play=false downloadable=false fullscreen=true displayNavigation=true displayDigits=true align=left dispPlaylist=none playlistThumbs=false

Get the Flash Player to see this player.

url=/editor_files/Flash/3_Discutie intre ziarista Mirela Corlateanu si Petre Romosa.mp3 width=300 height=200 loop=false play=false downloadable=false fullscreen=true displayNavigation=true displayDigits=true align=left dispPlaylist=none playlistThumbs=false

Get the Flash Player to see this player.

url=/editor_files/Flash/4_Discutie intre ziarista Mirela Corlaetanu si Petre Romosa.mp3 width=300 height=200 loop=false play=false downloadable=false fullscreen=true displayNavigation=true displayDigits=true align=left dispPlaylist=none playlistThumbs=false