UPDATE Guvernul amână până în 2014 alocarea celor 6% din PIB pentru educaţie. Finanţarea nu va depăşi 4%

Finanţarea sistemului de educaţie cu 6% din PIB a fost din nou amânată până în anul 2014, după ce, anul trecut, guvernul Boc a amânat-o până la 1 ianuarie 2013. Societatea civilă reacţionează dur la subfinanţarea educaţiei, care nu este considerată prioritate naţională.

UPDATE : Plafonarea bugetului alocat educaţiei şi anul viitor, pentru a doua oară consecutiv, încălcând astfel prevederile Legii Educaţiei Naţionale (LEN) care prevedea, din 2012, 6% din PIB, este criticată de reprezentanţii societăţii civile.

Ministrul Ecaterina Andronescu a declarat, miercuri, că se va bate în Parlament pentru cel mai mare buget al Educaţiei, precizând că în 2012 învăţământul a primit 2,38%, adică cea mai mică sumă alocată vreodată, potrivit Mediafax.

"Mă voi bate în Parlament pentru cel mai mare buget pentru Educaţie. Ordonanţa de astăzi reglează finanţarea învăţământului până la aprobarea legii bugetului de stat. Deocamdată nu ştim care va fi bugetul pe care-l va avea Educaţia în 2013. Până la aprobarea legii bugetului, finanţarea se va face pe legea bugetului vechi din 2012", a spus Ecaterina Andronescu.

”Ştiam că nu o să primească educaţia 6% din PIB anul viitor, însă mă aşteptam să aibă cel puţin 4,5-5% din PIB. În cazul acesta, o să avem din nou o sumă ce nu ajunge nici măcar la 4% din PIB, în condiţiile în care media alocării bugetare pentru educaţie la nivel european este de 5,3% din PIB”, a declarat pentru ”Adevărul” Simion Hancescu, liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI).

Acesta a mai spus că a trimis încă de anul trecut, de la prima amânare, o scrisoare comisarului european Androulla Vassiliouprivind încălcarea LEN, însă ”răspunsul a fost unul evaziv”, comisarul sugerându-le să se adreseze instanţelor competente.

O problemă de priorităţi

”România încă nu are lideri de anvergură care să realizeze că viitorul României depinde de educaţie. În Finlanda, spre exemplu, ţara cu cel mai bun sistem de educaţie, acest domeniu primeşte de ani buni cel puţin 10% din PIB şi asta se vede, în Coreea de Sud la fel, Japonia, Germania sau Danemarca”, explică Hancescu.

”Nu cred că este vorba despre bogăţia sau sărăcia bugetară, ci despre priorităţi. Priorităţile politicienilor noştri nu par a avea legatură cu vreo viziune pentru viitor sau vreo încercare de a îmbunătaţi situaţia economică sau socială pentru noi şi pentru copiii noştri; ci mai degrabă cu măsuri heirupiste, contextuale sau mai rău, electorale”, a comentat  şi Tincuţa Apăteanu, Fondator Edusfera, pe blogul ei de pe adevarul.ro.

De fapt, explică ea, ”mesajul pe care o alocare de 3-4% pentru educaţie îl transmite este acela că educaţia nu este importantă şi nu merită o contribuţie mai generoasă din partea statului”.

Creşterea finanţării în educaţiei, amânată din nou

Guvernul va amâna din nou, până în 2014, termenul impus prin lege de la care trebuie să asigure finanţarea sistemului educaţional cu minimum 6% din Produsul Intern Brut (PIB), cotă de finanţare care nu a mai fost alocată până acum sistemului de învăţământ de la impunerea prin Legea educaţiei a acestei măsuri. Spre exemplu, în 2012, educaţia a primit doar 3,64% din PIB.

Legea educaţiei naţionale, aprobată în ianuarie 2011, prevede că pentru finanţarea educaţiei naţionale este alocat anual, din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale, minimum 6% din PIB-ul anului respectiv. Suplimentar, unităţile şi instituţiile de învăţământ pot obţine şi utiliza autonom venituri proprii, iar pentru activitatea de cercetare ştiinţifică, guvernul trebuie să mai aloce anual minimum 1% din PIB-ul anului respectiv.

Ianuarie 2012, primul termen nerespectat

Iniţial, termenul pentru aplicarea aceste măsuri din legea educaţiei naţionale era de un an, din ianuarie 2011 până în ianuarie 2012.Termenul a fost amânat, însă, de Guvernul Boc, de la 1 ianuarie 2012 la 1 ianuarie 2013, cu argumentul că această cotă de finanţare impune un efort bugetar suplimentar de peste 46 miliarde lei în anii 2012 şi 2013. Totuşi, în strategia fiscal-bugetară a Guvernului Boc se arăta că acest termen va fi amânat până în 2014, potrivit Mediafax.

O decizie similară este luată în calcul acum şi de Guvernul Ponta, conform unui proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de Ministerul Finanţelor, care nu a fost încă prezentat şi care prevede că acest termen va fi din nou amânat, de această dată până la 1 ianuarie 2014.

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) a trimis, anul trecut, un memoriu comisarului european Androulla Vassiliou în care arăta că Guvernul încalcă prevederile Legii educaţiei privind cota de finanţare a învăţământului în România.

Ecaterina Andronescu a declarat atunci că decizia Guvernului de a amâna până în 2014 alocarea a 6% din PIB pentru Educaţie este ilegală şi va degrada până la colaps învăţământul.

Ea afirma că amânarea aplicării cu doi ani a Legii educaţiei, care prevede obligativitatea alocării a şase procente din PIB pentru Educaţie, va face ca subfinanţarea învăţământului să devină critică.

Ponta: "Nu creşte bugetul la cheltuieli de personal, excepţie făcând ceea ce avem de plătit la educaţie"

Victor Ponta a declarat, miercuri, că anul viitor vor fi plafonate cheltuielile de personal la toate instituţiile bugetare incluzând Preşedinţia, Parlamentul, Curtea Constituţională şi Curtea de Conturi, exceptate fiind sănătatea şi educaţia, prioritatea Guvernului fiind reîntregirea salariilor

"Vă spun de pe acum că nu creşte niciun buget la cheltuieli de personal, mai puţin, sigur, dacă este vorba de sănătate, situaţii speciale sau ceea ce avem de plătit la educaţie. La celelalte instituţii, începând cu structurile centrale, Parlament, Preşedinţie, Curţi Constituţionale, de Conturi, nu. Ne ţinem de cuvânt şi dăm mărirea salariilor sau, mai bine zis, reîntregirea salariilor, dar nu începem să dăm drumul la toate baierile pungii că o să rămânem cu ea goală pe la jumătatea anului" , a spus Ponta miniştrilor, în şedinţa de guvern.

Luni, Ponta a declarat că, prin proiectul de buget pentru anul viitor, Parlamentul va avea acelaşi buget ca în acest an chiar dacă numărul de parlamentari a crescut în urma alegerilor de la 470 la 580 persoane, iar Preşedinţia va avea, ca şi Guvernul, un buget mai mic pentru cheltuieli de protocol.