Unde s-au topit 3,7 miliarde de euro?
0Creşterea deficitului în 2008 de la un nivel prognozat de 2,3% la 5,2% din PIB a sărăcit vistieria statului. Cheltuielile cu iz electoral făcute în ultimele luni din 2008 au lăsat o gaură imensă în vistieria statului, ceea ce a influenţat cursul de schimb să sară de 4 lei/euro.
Reducerea încasărilor la buget, dar şi cheltuielile tot mai mari din ultimele două luni ale anului trecut au adus minusul statului la cote-record.
Deficitul bugetar, diferenţa dintre încasările şi cheltuielile bugetare, a ajuns în 2008 la 5,2% din PIB, echivalentul a 6,7 miliarde de euro, cel mai consistent din 1990 încoace. Astfel, s-a trecut de la o ţintă de 2,3% din PIB în 2008 la o prognoză a fostului ministru de Finanţe Varujan Vosganian de 3-4%, pe fondul scăderii încasărilor şi s-a ajuns la un rezultat de 5,2%.
„Până în septembrie ajunsesem la un deficit de 1,1% din PIB. Din păcate, în octombrie- decembrie, scăderea veniturilor a dus deficitul la un nivel de 3,6-3,8%, iar în ultimele zece zile ale anului acesta a mai crescut cu încă un punct procentual”, ne-a explicat fostul ministru al Finanţelor.
Cheltuieli cu iz electoral
Deşi în decembrie s-a înregistrat o scădere a veniturilor – primele semne ale crizei economice – ,inflamarea deficitului bugetar este pusă în special pe seama cheltuielilor mari din ultima parte a anului şi a politicii fiscale inadecvate.
„Principalele cauze sunt politica fiscală bazată pe cota unică, care nu aduce suficiente venituri la buget şi cheltuielile exagerate cu caracter electoral efectuate în ultimul trimestru”, ne-a spus Liviu Voinea, directorul general al Grupului de Economie Aplicată (GEA).
Noul ministru al Finanţelor, Gheorghe Pogea, a subliniat la finele săptămânii trecute că Guvernul Tăriceanu a cheltuit anul trecut 18 miliarde de euro numai pentru bunuri, servicii şi personal, iar un deficit atât de mare, în contextul unei creşteri economice de 7,8%, este un lucru “extrem de grav”.
Constrânşi să ne împrumutăm de la FMI
Consecinţele unui deficit public consistent nu au întârziat să apară. La doar câteva zile de la începerea noului an, cursul de schimb a sărit de 4 lei/euro, iar perspectivele nu sunt îmbucurătoare. “Apare nevoia de a finanţa acest deficit. Creşte datoria publică. Cursul de schimb se depreciază”, comentează Voinea. Mai mult, un deficit de peste 3% din PIB, cumulat cu o volatilitate mare a cursului de schimb, îndepărtează România de adoptarea monedei unice, obiectiv stabilit pentru 2014.
Directorul general al GEA consideră că economia românească are nevoie de finanţare externă pentru a putea acoperi acest deficit, singura soluţie fiind un împrumut de la FMI.
Un deficit de 2% sau 12%?
Noul ministru propune construcţia bugetului pe 2009 luând în calcul un deficit bugetar de 2% din PIB, dar în acelaşi timp acesta afirmă că din propunerile de cheltuieli ale ministerelor s-ar ajunge la un nivel de 12% din PIB. Voinea consideră că este posibil un deficit de 3-4% din PIB, dar se aşteaptă ca acest nivel să fie depăşit. În ceea ce priveşte ambiţiile noului ministru de Finanţe de a reduce deficitul public la 2% din PIB în 2009, Voinea spune că există pericolul intrării în recesiune.