Exclusiv „UE ar putea decide să ne unim”. Scenariul exploziv lansat de un fost ministru al Apărării din Moldova

UE ar putea decide că România și Moldova trebuie să se unească, spune Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării din Republica Moldova. Într-un interviu pentru „Adevărul”, Anatol Șalaru explică motivele pentru care dinspre Chișinău a început să se vorbească tot mai mult despre unire, culminând cu declarațiile președintelui Maia Sandu din ultima săptămână.

Adevărul: România și Republica Moldova au fără niciun dubiu o relație specială, dar ani la rând orice discuție despre o posibilă unire a fost mai degrabă subiect tabu. Recent, însă, în decursul a mai puțin de o săptămână, președinta Maia Sandu a spus că ar vota pentru această unire și a redeschis practic o dezbatere ce părea închisă. Cum ar trebui interpretate declarațiile președintelui Moldovei?

Anatol Șalaru: Aș spune că declarațiile Maiei Sandu mi s-au părut foarte realiste, iar întreaga discuție a pornit de la situația actuală în care se află Republica Moldova și nu doar Republica Moldova. Pentru că vedem cu toții, lucrurile se schimbă. Și s-a schimbat atitudinea Statelor Unite față de situația din Europa, ca să mă refer la ceea ce se întâmplă doar în ultimul an. Iar noi încă nu știm cum va fi pacea în Ucraina, cum va arăta acordul de pace și cu ce se va termina și în ce zonă de interes va fi inclusă Republica Moldova. Pentru că aici sunt cele mai mari incertitudini.

Cele mai mari riscuri la adresa Republicii Moldova

Care sunt cele mai mari riscuri în momentul de față la adresa Republicii Moldova?

O problemă mare e că nu știm ce se va întâmpla în Europa, nu știm care sunt intențiile Rusiei și până unde va merge Rusia. Dar cel mai periculos mi se pare faptul că o țară precum Ungaria sau Cehia sau Slovacia poate bloca parcursul european al Republicii Moldova. Asta este intenția Rusiei, de a destabiliza situația și de a lua puterea în Republica Moldova.

Alt aspect este și faptul că probabil Uniunea Europeană insistă pe rezolvarea conflictului transnistrean, rezolvarea acestui dosar, și Republica Moldova nu are capacitatea astăzi de a pune un ultimatum Rusiei și de a obține plecarea armatei Rusiei din Transnistria și de a obține astfel dezocuparea unei părți din teritoriul țării. Iar Republica Moldova nu va putea adera la Uniunea Europeană cu o armată rusă de ocupație pe teritoriul ei. Și cu atât mai mult nu va putea să se unească cu România cu o armată rusă, iar România nu a avut și nu poate să aibă pretenții teritoriale față de teritoriul transnistrean fiindcă nu a făcut parte niciodată din componența României.

Ar putea fi unirea cu România una dintre ultimele soluții pentru Chișinău?

S-au adunat foarte multe într-un timp relativ scurt și probabil că Maia Sandu a ajuns la concluzia că în cazul în care parcursul european al Republicii Moldova va fi blocat de o țară europeană, atunci unica soluție rămasă este unirea cu România. Altfel, Moldova riscă să rămână în această zonă gri, iar interesul Uniunii Europene față de Republica Moldova ar putea să fie diminuat cu mult.

Soluția Transnistriei

Ați amintit de problema Transnistriei, una la care, cel puțin până acum, pare că nu s-a găsit nicio soluție. Ce rezolvare ați vedea dumneavoastră?

Soluția transnistreană, după cum o văd eu, ținând cont de faptul că nouă doar ni s-a luat și nu ni s-a dat niciodată nimic, Republica Moldova nu trebuie să abandoneze acest spațiu. Deci, în cazul de față, soluția ar fi o presiune asupra Rusiei pentru a-și retrage armata de aici. Dar noi nu avem capacitatea asta să cerem, iar unica țară care poate să elimine armata rusă de pe teritoriul nostru este Ucraina.

Dar noi nu vom cere niciodată ucrainenilor să intervină și să ne ajute să alungăm armata rusă de aici, fiindcă riscăm să fim ținta unui atac militar similar cu cel asupra Ucrainei. Eu sunt sigur de chestia asta, mai ales că Rusia a avertizat Republica Moldova că va ataca Republica Moldova dacă noi vom cere ajutorul Ucrainei.

Mulți analiști politici internaționali sunt de părere că în prezent ar fi întrunite cele mai multe condiții pentru unire, la fel cum a fost în 1918. Care ar putea fi în acest moment punctul de pornire?

Eu cred că acesta este punctul de pornire, fiindcă în 1918 unirea a avut loc atunci când Sfatul Țării, guvernul Republicii Populare Moldovenești sau cum se numea, a avut nevoie de sprijinul României pentru a-și asigura securitatea. Basarabia era bântuită de bande de soldați militari ruși, bolșevici, tot felul de criminali care au omorât foarte multă populație civilă și atunci Sfatul Țării a apelat la ajutorul României . S-a ajuns la concluzia că este unica soluție pentru a ne asigura securitatea. La fel este și acum. Situația aceasta a fost valabilă nu de azi și nu de ieri, ci valabilă de foarte mulți ani. Însă guvernările de la Chișinău s-au condus de alte criterii, că noi trebuia să fim prieteni și cu rușii, și cu europenii, și cu Bucureștiul. Noi trebuia să ținem cont de faptul că Rusia, dar și de multe alte chestii. Și că populația nu este pregătită. Însă nu au făcut nimic pentru a apropia unirea. Mai mult decât atât, autoritățile moldovene au blocat mult timp și proiecte energetice importante, au blocat construcția gazoductului Iași-Chișinău. Au fost multe proiecte blocate de guvernările de la Chișinău la cererea Rusiei, fiindcă Moscova înțelegea foarte bine că o independență energetică a Republicii Moldova înseamnă pierderea unor instrumente de șantaj.

Semnale de la Bruxelles

Ați primit în ultima perioadă semnale de la Bruxelles cu privire la posibilă o susținere a acestei uniri sau deocamdată dezbaterea a rămas la nivelul României și a Moldovei?

Au apărut deja unele... Ținând cont de faptul că și la Bruxelles sunt oameni care judecă și care gândesc corect, am semnale din discuții cu oameni care activează la Bruxelles, dar nu sunt neapărat oamenii care conduc Uniunea Europeană. Dar sunt oameni care sunt informați și în anumite discuții au spus că Bruxelles-ul ar accepta sau chiar ar saluta o asemenea inițiativă, fiindcă asta ar fi o soluție rapidă și ar elimina pericolul creării unui cap de pod rusesc, după modelul Königsberg-ului, aici în zona de est a frontierei NATO și a Uniunii Europene. Adică, Uniunea Europeană ar putea ajunge la concluzia că unirea Moldovei cu România e cea mai bună cale, iar așa s-ar evita cheltuieli și riscuri și discuții inutile. Mai ales că, spun ei, vorbim acum despre o situație de forță majoră, de securitate.

Realist vorbind, cum ați vedea dumneavoastră această unire? Ar fi pornit de la ideea unei confederații, poate un sistem precum cel din Germania?

Din punctul meu de vedere, România este stat unitar și nu poate să existe o confederație. Aceasta ar fi o problemă foarte mare pentru România. O confederație pur și simplu ar fi o lovitură pentru România și ar aduce probleme foarte mari. Practic, ar însemna importarea unor probleme mari în România de astăzi. Cum văd eu lucrurile, Republica Moldova trebuie să se reintegreze în România după același model care a fost în 1918. Poate cu anumite diferențe, dar care țin doar de adaptarea la condițiile de astăzi. Dar acum se vorbește foarte intens aici, la Chișinău, despre o reformă teritorial-administrativă care a mai avut loc, despre revenirea la județe, și exact același lucru trebuie să se întâmple în eventualitatea reunificării acestor două țări.

Cum și când s-ar putea face unirea

Ce șanse ar fi ca un proiect de această amploare să fie fructificat?

Șansele sunt 50%. Depinde exclusiv de noi.

Care ar fi un orizont de timp realist pentru la duce la bun sfârșit un proiect atât de mare? Îl vedeți posibil în următorii 3, 4-5 ani, peste 10 ani, peste 20...

Eu nu cred că putem aștepta 20 de ani. În cazul în care războiul evoluează nefavorabil pentru Uniunea Europeană, pentru Ucraina și pentru Republica Moldova, acest lucru se poate întâmpla foarte repede. Pentru că riscurile ar fi pe măsură, iar soluțiile doar acestea.

Președintele Maia Sandu a vorbit despre un posibil referendum în urma căruia populația Republicii Moldova ar decide unirea. Din informațiile dumneavoastră, cât de pregătiți și cât de dornici în acest sens ar fi moldovenii?

Oamenilor li s-a insuflat ideea că avem șanse de 100% să aderăm la Uniunea Europeană. Ceea ce nu este deloc așa. Există riscuri, nu există certitudini. Oamenilor doar acum încep să li se mai spună... Și în sondaje numărul adepților reunificării Republicii Moldova cu România a scăzut de la 42-43%, undeva spre 33-34-35%. Plus-minus 2%. Dar în momentul în care cetățenii vor înțelege că soluția, unica soluție este reunificarea cu România, atunci desigur că situația se va schimba.

Mai ales că inclusiv etnicii ruși și ucraineni sunt cam jumătate din ei pentru aderare la Uniunea Europeană. Iar amenințarea tancurilor rusești și a rachetelor rusești poate să schimbe foarte mult intențiile sau dorința cetățenilor de reunificare. Să ne amintim că și în Ucraina, Putin era cu vreo 10-15 ani în urmă cel mai popular politician și doar 20% din populație își dorea aderarea la NATO, iar la Uniunea Europeană mai puțin de jumătate. Dar astăzi, după ce au văzut care sunt ororile lumii ruse, astăzi inclusiv și rușii de acolo își doresc aderarea la Uniunea Europeană și la NATO. Așa că oamenii, dacă vor fi informați corect, vor decide corect direcția în care trebuie să o luăm.

UE ar putea ajunge la concluzia că Unirea cu România e cea mai bună cale, evitând cheltuieli și discuții inutile. oi vorbim acum despre o situație de forță majoră, de securitate, susține Șalaru. El amintește și că unii spun că nu-i nevoie de referendum deoarece am fost rupți ilegal. Republica Moldova este stat recunoscut de ONU, deci România nu va accepta o decizie care nu este corectă juridic.

El mai spune că cel mai probabil se va forma o structură care va coordona procesul. Unirea va avea loc prin integrarea Moldovei în România, nu prin confederații. Pasul făcut de Maia Sandu este bun pentru că duce la analiza situației. Sondajele arătau peste 40% adepți ai Unirii.