Tudorel Toader, despre refuzul preşedintelui de a o numi pe Adina Florea la şefia DNA: A vrut să meargă pe argumente de legalitate, dar le-a greşit
0MInistrul Justiţiei, Tudorel Toader a criticat miercuri, refuzul preşedintelui Iohannis de a o numi pe Adina Florea la şefia DNA pe motiv că nu are certificat de la CNSAS care să ateste că nu a colaborat cu securitatea. Tudorel Toader l-a acuzat pe şeful statului de un dublu standard şi a susţinut că „obligaţia de a verificare la CNSAS nu-i revine preşedintelui”.
Preşedintele Klaus Iohannis a respins propunerile ministrului Justiţiei pentru DNA, Parchetul General şi DIICOT, printre acestea numărându-se şi cea a Adinei Florea, nominalizată de Tudorel Toader în funcţia de procuror-şef DNA.
Tudorel Toader l-a acuzat pe preşedinte de dublu standard atunci când semnează decretele de numire în funcţie pentru magistraţii de rand înalt, făcând referire la faptul că Iohannis a refuzat-o pe Adina Florea pentru motivul că nu are certificat de la CNSAS că nu a colaborat cu fosta securitate.
”Nu am fost doarte surprins de decizia preşedintelui, ci de motivare. A vrut să meargă pe argumente de legalitate, dar le-a greşit. Nu a scris preşedintele, ci cineva de acolo. Nu era nici toată pagina ocupată, ci 3 sferturi şi, în final, spune că dosarul nu a avut şi răspunsul de la CNSAS că nu au fost colaboratori ai fostei securtităţi. Mâine voi da un comunicat că obligaţia de verificare la CNSAS nu îi revine preşedintelui, ci CSM, iar CNSAS trebuie să răspundă în 15 zile, dar e şi declaraţia pe care o fac magistraţii. CNSAS poate trimite, ulterior, la preşeidnte. Nu poti să îi reproşezi unuia ce a făcut sau ce nu a făcut altul.
La procurorul DIICOT nu a întrebat despre CNSAA. Şi te întrerebui cum stăm cu standardul de egalitate? Sau, folosim şi la acest nivel dublul standard? Care să fie explicaţia? Cred că e o coincidenţă, nu mă gândesc la altceva. Când eram în CSM, procurorul general, când l-am întrebat pe candidatul pentru DIICOT nu a întrebat nimic, chiar dacă avea acţiune disciplinară pe rol, iar când a venit vorba despre alţi candidaţi, nu doar că a întrebat, ci s-a dus chiar el şi a făcut sesizare la Inspecţia Judiciară.
Ni se repşoşează că facem ceea ce CSM ne cere. Aşa cum s-a întâmpplat şi cu legea pentru pensionarea magistraţilor la 20 de ani vechime. Ulterior, cine şi-a exprimat preocupare? Exat cei care au propus soluţia, CSM, Comisia de la Veneţia, raportul MCV, preşedintele României. Ce a făcut Guvernul? A dat OUG pentru amânarea ei. Ce ne spune Comisia Europeană în MCV? Că situaţia nu e rezolvată. Sigur, nu e rezolvată definitiv, dar Guvernul a dus-o cu un an de zile mai încolo, a preîntâmpinat şi a dat timp legiuitorului să o modifice sau să facă ce vrea.”, a declarat Tudorel Toader.
Ce articole de lege a invocat preşedintele Iohannis în respingerea propunerilor ministrului Tudorel Toader
Comunicatul de presă al administraţiei prezidenţiale menţionează că la baza deciziei şefului statului a stat articolul 48 din legea 303/2004.
Potrivit articolului 48, alineatul 10, din legea nr. 303/2004, modificată şi publicată în Monitorul Oficial pe 15 octombrie 2018, "nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitatea a atribuţiilor prevăzute de lege".
Alineatul 12 al aceluiaşi articol stipulează că "înainte de numirea în funcţiile de conducere, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică şi comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea".