Trafic aerian intens deasupra României, în urma tensiunilor militare din Ucraina
0Zborurile comerciale din partea estică a Europei traversează aproape în exclusivitate România din cauza tensiunilor militare în creştere la graniţa dintre Rusia şi Ucraina
Decizia companiilor aeriene de a ocoli Ucraina vine după ce autorităţile de la Kiev au sfătuit operatorii să nu mai zboare deasupra apelor deschise ale Mării Negre, începând de luni şi până sâmbătă, din cauza exerciţiilor navale ruseşti care au loc acolo. De altfel, Rusia a şi emis recent mai multe notificări (NOTAM) privind exerciţii militare şi a declarat periculoase suprafeţe mari din Marea Azov şi Marea Neagră, pe care le-a închis pentru navigaţie în perioada 13-19 februarie. Ulterior, notificarea pentru Marea Azov a fost revocată.
Companiile aeriene se retrag din Ucraina
„Începând de mâine, companiile aeriene sunt sfătuite să nu zboare deasupra acestei zone şi să planifice din timp rutele optime, ţinând cont de situaţia actuală”, a transmis serviciul public ucrainean de trafic aerian, care a precizat însă că spaţiul aerian deasupra teritoriului Ucrainei a rămas deschis. În acest context, compania aeriană olandeză KLM – parte a Air France – a anunţat că nu va mai zbura spre Ucraina. Este primul mare transportator care ia o astfel de decizie. La rândul său, compania germană Lufthansa ia în considerare suspendarea zborurilor, deşi un oficial ucrainean de rang înalt a subliniat că Ucraina nu vede rostul închiderii spaţiului său aerian ca răspuns la acumularea de trupe de către Moscova.
Restricţiile de zbor au ca scop evitarea unei tragedii similare celei din iulie 2014, când un avion Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines s-a prăbuşit în apropierea localităţii Grabovo, la 50 de kilometri de Doneţk, într-o zonă în care aveau loc confruntări între forţele ucrainene şi separatiştii proruşi. Cursa MH17 zbura de la Amsterdam spre Kuala Lumpur şi avea la bord 298 de pasageri şi membri ai echipajului. Toate persoanele aflate la bord au murit, iar rapoartele ulterioare au dovedit că avionul a fost doborât cu o rachetă sol-aer rusească. După mai mulţi ani de investigaţii, o comisie internaţională a ajuns în 2018 la concluzia că lansatorul din care a fost trasă racheta aparţinea Brigăzii 53 Antiaeriene a Rusiei. Moscova, care susţine în continuare că nu i-a finanţat sau sprijinit pe rebelii care luptă cu trupele guvernamentale din Ucraina, a refuzat să-i extrădeze pe cei patru suspecţi pentru doborârea avionului.