Ţiganii şi TGV-ul
0Cei patru rromi care au furat cablu electric de pe calea ferată franceză sunt puşi la zid de regele şi preşedintele lor. Liderii ţiganilor condamnă fapta rromilor care putea produce o catastrofă în Franţa, dar acuză şi reprezentanţii statului român de “neimplicare” în rezolvarea problermelor etniei.
Ieri, când cei patru hoţi care au furat cablul din cupru de pe calea ferată, în apropierea oraşului Lille, compăreau în faţa unui judecător francez, regele ţiganilor, Florin Cioabă, (56 de ani) şi preşedintele acestei etnii Sandu Anghel, zis „Bercea Mondial", (47 de ani), îşi citeau şi ei sentinţele.
Conform „înalţilor demnitari", cei patru hoţi au dat dovadă de inconştienţă când au furat un kilometru de cablu din cupru, blocând traficul a 120 de trenuri de mare viteză (TGV). De asemenea, cei doi au fost indignaţi şi de faptul că peste 35.000 de pasageri francezi au fost victimele unor mari întârzieri ale trenurilor „sabotate" de ţigani.
Regele Cioabă: „să fie europeni"
Autointitulatul rege al Rromilor cere ca vinovaţii să fie pedepsiţi aspru. „Mă declar, aşa cum o fac de fiecare dată, împotriva celor care fac de ruşine, prin astfel de gesturi, etnia rromă, dar mai ales întreaga ţară. Nici nu este de mirare că suntem văzuţi cum suntem la nivel mondial, dacă avem asemenea persoane care comit gesturi necinstite. Eu am cerut rromilor mereu să fie conştienţi de faptul că, aşa cum calitatea de cetăţean al Uniunii Europene ne-a conferit o mulţime de drepturi, în acest caz libera circulaţie în ţările europene şi dreptul la muncă, avem şi îndatoriri şi trebuie să ne comportăm cu toţii ca adevăraţi cetăţeni europeni", afirmă Florin Cioabă.
Cioabă spune că în astfel de situaţii, Staborul, sau legea ţigănească, este radicală şi prevede excluderea din interiorul comunităţii a răufăcătorilor. Cu toate acestea, despre pedeapsa primită de cei patru hoţi nu vrea să comenteze. „Hoţii trebuie pedepsiţi, indiferent că sunt rromi, români, fracezi sau italieni, după legile care sunt în vigoare în ţările în care comit faptele. Noi nu putem să ne comportăm, prin Stabor, ca şi când avem o lege paralelă", adaugă Cioabă.
Vrea sprijinul statului în afaceri
Florin Cioabă susţine că şi statul român e vinovat pentru că, în loc să sprijine rromii, i-au înlăturat. „Eu de ani buni mă zbat cu autorităţile să ne ajute, nu să ne dea bani, dar să ne pună în contact cu camerele de comerţ, să putem să ne organizăm şi noi în societăţi şi să exportăm produsele pe care căldărarii noştri le produc: mături, coşuri de nuiele, vase de alamă", spune Cioabă. Regele mai susţine că, dacă ar avea mai mult sprijin din partea autorităţilor, numărul infractorilor rromi ar scădea dramatic.
„Acolo, în consulate, nimeni nu-i ajută pentru că sunt bruneţi la faţă. E şi normal ca autorităţile străine să arunce cu noroi în rromi, atât timp cât inclusiv consulii afirmă tot mai des că rromii nu sunt români, că sunt un popor distinct, că vin din India şi aşa mai departe", mai spune Cioabă.
Bercea Mondial: „E mai rău decât o crimă"
Autointitulatul preşedinte al romilor de pretutindeni (inclusiv din Franţa), Sandu Anghel, zis Bercea Mondial este, şi el vehement împotriva faptelor comise de cei pe care ar trebui să-i păstorescă. "Asta e mai rău decât o crimă. Cum să taie cablurile, domnule? Nu se poate aşa ceva! Nu îi apăr, că ne-au făcut ţara de râs. Să se comporte civilizat, să muncească, nu să facă numai rele", se revoltă Mondial.
Preşedintele rromilor ştie cum se supravieţuieşte în străinătate, pentru că în anii '90 el însuşi a activat în Germania, fapt pentru care şi-a făcut un restaurant căruia i-a zis „Berlin". Acum cere ca „vinovaţii să fie pedepsiţi pentru ce-au făcut, să plătească după cum spune legea".
Romani Criss acuză discriminarea
Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale care luptă pentru drepturile rromilor s-au arătat mai ponderaţi în acuzaţii. Aceştia condamnă faptul că presa aminteşte de etnie de fiecare dată când ţiganii comit infracţiuni peste graniţă. "Când Costel Busuioc a câştigat un concurs de muzică în Spania, toată presa a scris despre el, dar nimeni nu l-a asociat cu etnia rromă pentru că era un eveniment pozitiv. În schimb, când se petrece o infracţiune, cum este şi cazul celor care au furat cablurile, toată presa asociază evenimentul negativ cu etnia", punctează Magda Matache, director al Asociaţiei Romani Criss.
Revolta francezilor
Furtul a unui kilometru de cablu de cale ferată, comis vineri de patru ţigani români, lângă oraşul francez Lille a creat o reacţie dură a cetăţenilor din Hexagon. Ca urmare a faptei comise de cei patru 120 de trenuri de mare viteză (TGV) au avut mari întârzieri spre disperarea a 35.000 de pasageri.