The Sunday Times: UE dă înapoi în numirea lui Kovesi ca procuror-şef european. „Dacă mergeţi prea departe, veţi ajunge ca ea“

Şansele Laurei Codruţa Kovesi de a obţine şefia Parchetului European nu mai par la fel de mari, cred jurnaliştii britanici de la „The Sunday Times”, într-un articol intitulat „UE pierde din curaj în legătură cu înalta funcţie pentru Laura Codruţa Kovesi, coşmarul politicienilor români corupţi”.

Într-un interviu acordat publicaţiei, Kovesi vorbeşte despre încercările PSD de a o împiedica să ajungă procuror-şef al Parchetului European.

„Au făcut asta fiindcă îmi făceam treaba. Nu a fost un atac personal, ci un semnal dat altor magistraţi: dacă întind coarda, vor avea soarta mea”, susţine fosta şefă DNA.

Jurnaliştii britanici susţin că atacurile lansate de PSD la adresa fostei şefe DNA şi-ar fi atins ţinta într-o oarecare măsură: Kovesi este încă nominalizată de Parlamentul European, dar guvernele UE îl favorizează pe Jean-François Bohnert, procurorul-şef al oraşului francez Reims. Chiar şi cu cele mai multe acuzaţii respinse, oficialii de la Bruxelles declară că ostilitatea faţă de Codruţa Kovesi din partea propriului guvern îi slăbeşte şansele de a deveni procuror UE. Aliaţii ei spun că este o răsplată dulce pentru nişte tirani minori, scrie The Sunday Times, citat de Hotnews.

În cinci ani, în calitate de procuror de top anti-corupţie, Laura Codruţa Koveşi a trimis după gratii sute de oficiali şi politicieni corupţi, încântând publicul cu represalii asupra unei clase conducătoare corupte, scrie The Sunday Times.

Drept consecinţă, ea şi familia ei au fost spionate. Ea a fost concediată în iulie anul trecut şi i s-a interzis să părăsească ţara sau să vorbească cu jurnaliştii. Kovesi susţine că a fost o încercare neruşinată de a împiedica numirea sa că primul Procuror şef al Uniunii Europene şi de a reduce la tăcere un puternic adversar al elitei conducătoare.

După multe luni istovitoare în care s-a apărat, ea este liberă să vorbească public. „Au decis să mă concedieze, fără să mă cheme să răspund vreunei plângeri, fără probe, fără nici un drept de recurs - pur şi simplu“, a spus Kovesi.

Acesta a fost doar începutul chinului ei. Cu câteva zile înainte ca guvernele UE să aleagă un procuror de top pentru a investiga utilizarea ilegală a fondurilor UE, autorităţile române au depus acuzaţii de luare de mită, abuz în serviciu şi sperjur împotriva ei. Mulţi au văzut-o ca pe o încercare de a-i torpila candidatura şi a elimina un spirit de responsabilitate care a apărut într-una dintre cele mai corupte ţări din Europa.

„De ce au făcut-o? Pentru că mi-am făcut treaba", a declarat ea. „Nu a fost un atac personal asupra mea, a fost un semnal pentru alţi judecători şi procurori - dacă mergeţi prea departe, veţi ajunge ca ea".

În luna aprilie, instanţa supremă din România a respins acuzaţiile şi a eliminat restricţiile privind declaraţiile publice şi pe cele de călătorie. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că demiterea acesteia a fost ilegală. Dar fusese aruncată o umbră asupra nominalizării sale pentru poziţia din cadrul UE. Era încă nominalizată de Parlamentul European, dar guvernele UE îl favorizează pe Jean-François Bohnert, procurorul-şef al oraşului francez Reims.

Codruţa Koveşi continuă să fie bombardată cu acuzaţii de către partidul socialist aflat la guvernare şi se apără în fiecare zi în instanţă.

 Au încercat fiecare metodă să mă intimideze. Dar ştii, oamenii spun că sunt încăpăţânată şi cred că este o virtute.

Partidul de guvernământ a lansat atacul asupra Codruţei Kovesi după ce a încercat să introducă în 2017 o amnistie în masă a mii de condamnaţi şi schimbări de legislaţie care i-ar fi "castrat" agenţia. Liviu Dragnea, şeful partidului considerat odată ca maestrul păpuşar politic al ţării, ar fi fost beneficiarul amnistiei.

Văzută odinioară ca un pion al lui Dragnea, premierul Viorica Dăncilă a concediat loialiştii cheie ai lui Dragnea şi a declarat încetarea obsesiei partidului de a schimba sistemul de justiţie în avantajul condamnaţilor. Unii sunt sceptici în ceea ce priveşte convertirea guvernului şi dacă închiderea lui Dragnea este un punct de cotitură.

"Nu ar trebui să judecăm starea justiţiei dintr-o ţară printr-un singur caz", a spus Codruţa Koveşi. "Cazul său a fost unul ca oricare altul şi l-am tratat la fel."

Nu este totuşi optimistă. Agenţia anti-corupţie se confruntă cu obstacole în înlocuirea ofiţerilor de poliţie. Urmăririle penale la nivel înalt s-au oprit în mare parte. Unii procurori se simt expuşi ameninţărilor.

Chiar şi cu cele mai multe acuzaţii respinse, oficialii de la Bruxelles declară că ostilitatea faţă de Codruţa Kovesi din partea propriului guvern îi slăbeşte şansele de a deveni procuror UE. Aliaţii ei spun că este o răsplată dulce pentru nişte tirani minori.

„Dacă accepţi unele dintre aceste obiecţii, atunci spui că acest tip de hărţuire este acceptabil. Ce fel de mesaj ar lansa asta? Ar trebui să arătăm că valorile politice sunt mai importante decât jocurile de putere“, a spus Judith Sargentini, fost deputat european implicat în procesul de selecţie.