Târgul Gaudeamus bate criza economică

Din bilanţurile parţiale, editurile au încasat în acest an mai mult decât anul trecut. Pentru unele edituri, târgul de carte din această toamnă a fost mai profitabil chiar şi decât Bookfestul din vară.

Spre deosebire de Târgul de carte de la Frankfurt, care este unul de business, cele două de la Bucureşti – ”Bookfest” şi ”Gaudeamus” – sunt dedicate vânzărilor de carte şi, deci, concentrate pe public.

Publicul a venit în număr foarte mare la târgul care s-a încheiat ieri, iar vânzările le-au depăşit pe cele de anul trecut. După cum observa şi Silviu Dragomir, directorul editorial al Editurii TREI, criza nu s-a făcut încă resimţită în acest domeniu: „A fost un târg bun, dar mai ales încurajator.

În momentul de faţă, în care toată lumea economică e speriată şi obsedată de criza financiară şi economică, această criză nu s-a simţit la Gaudeamus. Editura TREI a înregistrat o creştere la vânzări - şi faţă de anul trecut, şi faţă de Bookfestul din vară. Faţă de târgul din vară, editura noastră a avut o creştere a vânzărilor de 50 %“. Editura Curtea Veche a înregistrat doar 20% creştere faţă de anul trecut – dar tot a fost o creştere.

Din câte ne-au informat managerii editurilor, vânzările de la cele două târguri reprezintă în general 3-5% din cifra anuală de afaceri. Dar aceasta nu înseamnă puţin.

De exemplu, pentru editura TREI, înseamnă 40-50 de mii de euro. Editura ART, care e de un an pe piaţă şi publică numai carte non-comercială, a avut încasări la acest Gaudeamus de aproximativ 100.000 RON. Humanitas a fost una dintre puţinele edituri care au avut case de marcat la târg, aşa că a putut să ne ofere cifre sigure, nu aproximări: în acest an, încasările au fost de 400.000 RON.

Paralela 45 (editură care nu a avut casă de marcat) ne-a declarat încasări de 640.000 RON.

Topuri de vânzări

Cea mai vândută carte a Editurii Humanitas a fost ”Scrisori către fiul meu” de Gabriel Liiceanu (1.400 de exemplare), după care s-au plasat ”Războiul de 77 de ani” de Neagu Djuvara (920 de exemplare) şi debutul ”Confesiunile unui cafegiu” de Gheorghe Florescu (470 de exemplare).

Humanitas Fiction a venit la acest târg cu 40 de titluri noi, iar cele mai vândute cărţi au fost ”Poveşti despre dragoste şi întuneric” de Amos Oz (peste 300 de exemplare), ”Dansatoarea de Kabuki” de Sawoko Aryoshi (280 de exemplare) şi ”Sorbul roşu” de Mo Yan (250 de exemplare). Vânzări foarte bune a avut şi elegantul album ”Noaptea sexuală” de Pascal Quignard.

Din declaraţiile patronului Editurii Paralela 45, Călin Vlasie, ”Istoria critică a literaturii române” de Nicolae Manolescu şi-a epuizat întregul tiraj de 3.000 de exemplare. Pe următoarele locuri în vânzările editurii au fost ”Diego&Frida” de J. M. G. le Clezio (cu aproape 1.000 de exemplare) şi ”Don Quijote” de Cervantes.

Nemira a vândut în peste 1.000 de exemplare ”Istoria secretă a lumii” de Jonathan Black, peste 400 de exemplare din ”Stăpânul cântecelor” de Orson Scott Card şi peste 250 de exemplare din ”Lady Caligula” de Lasse Braun.

Cărţile plasate în Top 3 de la Editura Curtea Veche s-au vândut între 600 şi 800 de exemplare: ”Un pământ nou” de Eckhart Tolle, ”Lebăda neagră” de Nassim Taleb şi ”Ultima prelegere” de Randy Pausch. La RAO, cele mai vândute titluri au fost ”Brisingr” de Christopher Paolini (peste 800 de exemplare), ”Măştile lui Hristos” de Lynn Picknett şi Clive Prince (peste 500 de exemplare). Cam acelaşi număr de cărţi s-a vândut şi în cazul celui mai recent titlu de JRR Tolkien, ”Copiii lui Hurin” (peste 500 de exemplare).

La Polirom, pe primul loc la vânzări s-a plasat volumul ”Memorii” de Valeriu Anania, apoi ”Zilele Regelui” de Filip Florian  şi ”Dicţionarul comunismului” de Stephane Courtois (coordonator). Cartea Românească a vândut cel mai bine cartea premiată cu Prometeus, ”Iluziile literaturii române” de Eugen Negrici.

La standurile Tritonic, titlurile cele mai căutate au fost ”Sfânta Alianţă” de Eric Frattini, ”54/24” de Bogdan Teodorescu şi ”Trenul de Trieste” de Domnica Rădulescu.