Surse: Preotul care l-a denunţat pe arhiepiscopul Teodosie al Tomisului are calitatea de martor cu identitate protejată

Preotul care l-a denunţat la DNA pe arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, are identitatea protejată şi a primit pseudonimul „Marius Tudose”, potrivit unor surse judiciare. Detaliile apar în ancheta în care Înaltpreasfinţia Sa (IPS) este acuzat de luare de mită şi folosirea cu rea-credinţă de documente false.

Una din acuzaţiile aduse lui Teodosie Petrescu, este aceea că ar fi primit pe 5 mai 2015, de la o persoană suma de 500 de euro.

„Banii respectivi au fost primiţi în legătură cu îndeplinirea, de către inculpatul Teodosie Petrescu, a îndatoririlor sale de serviciu ce decurg din calitatea de arhiepiscop al Tomisului, în sensul de a dispune ca persoana în cauză să primească remuneraţie legală pentru activitatea pe care o desfăşura într-o parohie”, arăta DNA pe 17 octombrie 2016.

Surse judiciare au explicat că este vorba de o persoană care presta activitatea de preot fără a fi încadrat în muncă. Banii pe care i-ar fi dat Arhiepiscopului erau pentru ca acesta să-l ajute să se încadreze în muncă şi de a îi plăti astfel salariul din fondurile alocate cultelor de la bugetul de stat. Preotul are calitatea de martor sub acoperire şi a  primit identitatea de „Marius Tudose”. 

Arhiepiscopia Tomisului este persoană juridică fără scop patrimonial, care prestează servicii de interes public, având CUI/CIF 2986396, făcând parte din Biserica Ortodoxă Română – Patriarhia Română, cult religios recunoscut prin HG 53/2008 privind recunoaşterea Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române.

Magistraţii au ridicat controlul judiciar pentru mită

Magistraţii Curţii de Apel Constanţa au decis, pe 24 octombrie, menţinerea controlului judiciar în cazul arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, cercetat de DNA pentru luare de mită şi folosirea cu rea-credinţă de documente false. Totodată, judecătorii au înlăturat ca temei al măsurii preventive infracţiunea de luare de mită, decizia instanţei fiind definitivă.

Avocatul Arhiepiscopului Tomisului, Maria Vasii, a explicat că există la dosar interceptări care arată că arhiepiscopul refuză să primească plicul cu bani.

„Această penibilă faptă de corupţie, 500 de euro. Discutăm cu toţii dacă înaltul prelat, care aparţine unei biserici autocefale, separate de ierarhia de stat, poate avea calitatea de funcţionar public, ca să răspundă pentru luare de mită. La dosar sunt interceptări care arată refuzul vehement pe care dânsul îl adresează celui care întinde plicul cu cei 500 de euro. Nici nu vede câţi sunt acolo, doar refuză vehement. (...) Avem dreptul să spunem că acuzaţia este nefondată”, a mai declarat Vasii, care a precizat că de la instanţă va merge la DNA pentru a depune documente care dovedesc nevinovăţia arhiepiscopului.

Dosarul de la DNA

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au dispus luare măsurii preventive în cazul arhiepiscopului Tomisului în data de 17 octombrie, în dosarul în care acesta este cercetat pentru luare de mită şi folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.

De asemenea, procurorii anticorupţie au dispus începerea urmăririi penale faţă de Stere Beca, Bogdan-Petrişor Malaxa, Gheorghe Nadoleanu şi Ciprian-Ioan Cojocaru, mandatari ai Arhiepiscopiei Tomisului la data faptelor, dar şi faţă de Aurelian Ştefan, pentru tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene.
În perioada 2010 – 2016, Teodosie Petrescu, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului, împreună cu ceilalţi inculpaţi, a folosit şi prezentat declaraţii false în relaţia cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) pentru a primi fonduri europene.

”În declaraţiile prezentate la APIA, inculpaţii au declarat în mod nereal că utilizează anumite suprafeţe agricole având categoriile de folosinţă «vii pe rod cu struguri pentru vin»/«vii pe rod cu struguri nobili pentru vin», în condiţiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafeţe agricole nu mai existau astfel de culturi”, arată DNA.
Potrivit procurorilor, ”un alt aspect fals prezent în cuprinsul declaraţiilor depuse în perioada respectivă a fost acela că s-au respectat normele privind bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC) şi cerinţele legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul, sănătatea publică, sănătatea animalelor şi sănătatea plantelor, reglementate prin legislaţia naţională, pe toată suprafaţa agricolă a exploataţiei şi pentru activitatea agricolă pe care o desfăşoară”.
Faptele au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafaţă unică (SAPS), totalizând 1.356.973 lei, după cum urmează: în anul 2010 – 142.988,37 lei, în 2011 – 148.610,21 lei, în 2012 – 239.732,26 lei, în 2013 – 262.267,07 lei, în 2014 – 281.733,52 lei, în 2015 – 281.633,28 lei, în anul 2016 plăţile nefiind încă autorizate (această faptă a rămas în faza tentativei).