Strategia naţională de reintegrare socială pentru deţinuţi 2020-2024 a fost pusă în dezbatere de Ministerul Justiţiei
0Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică, joi, un proiect de hotărâre privind aprobarea „Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020 - 2024”.
Potrivit notei de fundamentare publicate pe site-ul ministerului, un memorandum referitor la strategia pentru perioada 2015 - 2019, aprobat în şedinţa Guvernului din 24 aprilie, a evidenţiat necesitatea elaborării unui nou proiect de hotărâre care să aibă ca obiectiv actualizarea conţinutului şi prelungirea perioadei de implementare a strategiei pentru ciclul strategic 2020 - 2024, conform agerpres.ro. „Noul proiect are în vedere măsurile implementate în perioada 2015 - 2019 ce necesită a fi continuate, dezvoltarea şi particularizarea unor servicii de suport social, disponibile pe plan local, destinate persoanelor revenite în comunitate, cu risc de marginalizare socială, precum şi noi măsuri ce se impun a fi realizate în cursul perioadei de referinţă. De asemenea, (...) trebuie avută în vedere, cu precădere, cointeresarea autorităţilor administraţiei publice locale pentru următoarea perioadă de implementare, în scopul dezvoltării unor servicii de suport social, disponibile în plan local şi aflate la îndemâna beneficiarilor direcţi, persoanele revenite în comunitate şi care au fost sancţionate penal", se arată în nota de fundamentare.
Pentru perioada 2020 - 2024, ţinta strategică vizează reintegrarea funcţională a persoanelor puse în libertate din detenţie în mediul familial, în comunitate şi pe piaţa muncii, prin consolidarea, optimizarea şi dezvoltarea mecanismelor legale şi procedurale.
Strategia vizează atât persoanele private de libertate, în categoria cărora sunt incluse cele internate într-un centru educativ sau într-un centru de detenţie, cele condamnate la pedeapsa închisorii şi cele arestate preventiv, cât şi persoanele puse în libertate din detenţie.
Noul proiect (...) stabileşte etapa post-executorie ca fiind perioada care începe de la data liberării condiţionate sau a liberării la termen, iar beneficiarii sunt persoanele puse în libertate din detenţie, identificate cu nevoi de asistenţă şi care accesează servicii de asistenţă din comunitate. Ţinând cont de rezultatele analizelor şi studiilor efectuate în plan naţional, precum şi de politicile europene în domeniu, calificarea/recalificarea profesională reprezintă una dintre condiţiile de bază care contribuie la reintegrarea post-detenţie, asigurând foştilor deţinuţi oportunitatea identificării unui loc de muncă, implicit a unei surse de venit, în măsură să susţină independenţa individuală", se menţionează în documentul citat.
Care sunt priorităţile
O prioritate o reprezintă derularea unor activităţi cu caracter practic, ce pot conduce la creşterea gradului de independenţă al persoanelor care părăsesc sistemul penitenciar, precum şi a unei intervenţii care să urmărească identificarea şi dezvoltarea înclinaţiilor şi abilităţilor individuale. Pentru creşterea şanselor de reintegrare pe piaţa muncii a persoanelor eliberate din detenţie se impune reglementarea cadrului legislativ, astfel încât să devină posibilă încheierea de contracte individuale de muncă pentru persoanele private de libertate, în special cele din regim deschis, având în vedere că "munca prestată la diverşi agenţi economici reclamă această formă de reglementare a raporturilor de muncă, ce ar avea un impact real şi pentru facilitarea reinserţiei socio-profesionale".
„În scopul susţinerii adecvate a interesului superior al minorului privat de libertate, precum şi al îndeplinirii obligaţiilor faţă de acesta, este necesară desemnarea unui reprezentant care să-l asiste pe minor până la încetarea măsurii privative de libertate. Se impune analizarea legislaţiei în vederea stabilirii condiţiilor de numire, rolul, atribuţiile şi cerinţele de pregătire, formare şi experienţă profesională pentru persoanele desemnate ca reprezentanţi", se arată în nota de fundamentare.
Se apreciază că, pentru a asigura translaţia dintre mediul penitenciar şi comunitate, este necesară existenţa unor structuri care să aibă în atribuţii preluarea persoanelor puse în libertate, să le ofere servicii specializate şi să le monitorizeze, în scopul depăşirii cu succes a perioadei critice post-detenţie, în care există un risc ridicat de recădere în infracţionalitate. De asemenea, a fost introdusă posibilitatea pentru instituţiile implicate de a avea acces la baza de date cu privire la persoanele private de libertate sau persoanele care au executat o pedeapsă sau o măsură privativă de libertate. „Continuarea procesului investiţiilor recuperative în perioada post-executorie reprezintă o premisă a reintegrării sociale şi de evitare a recăderii în infracţionalitate. Implementarea Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate contribuie la creşterea gradului de siguranţă a comunităţii şi prevenirea recidivei, prin măsuri active, de combatere a situaţiilor care pot genera marginalizare şi excluziune socială”, se arată în documentul citat.