Soarta românului răpit în Libia, învăluită de mister. Nu se ştie nici măcar ce grupare l-a luat ostatic
0Situaţia românului răpit în Libia este incertă, nici măcar Ministrul Afacerilor Externe care a înfiinţat o celulă de criză neputând da prea multe detalii în acest caz. O grupare înarmată a răpit sâmbătă patru ingineri - trei libieni şi un român - din perimetrul Sharara, care face parte din câmpul petrolifer Murzuk. Autorităţile române au comunicat că încearcă să afle care dintre grupările militare din zonă sunt responsabile de răpire.
Conform unor surse, în zonă îşi fac de cap luptătorii Statului Islamic (ISIS) şi cei din gruparea Ansar al-Sharia. Ambele organizaţii sunt foarte periculoase şi au revendicat mai multe asasinate sau atentate. Scenarii de răpire a civililor străini sunt frecvent puse în scena de cele două grupări cu dublu scop: strângerea de fonduri şi instalarea terorii. Din păcate, nu de puţine ori aceste răpiri s-au finalizat cu decapitarea victimei. Aceleaşi surse mai susţin, însă, că, cel mai probabil, românul a fost răpit de una din grupările mai mici care activează în zonă, unde un număr foarte mare de formaţiuni militare şi paramilitare care-şi dispută cea mai importantă resursă: controlul asupra petrolului.
„Celula de criză are, în primul rând, rolul să ne confirme dacă românul este ostatic. (…) Apoi trebuie văzut care dintre grupări va recunoaşte răpirea sa. Din acest punct de vedere, contăm foarte mult pe autorităţile libiene, aşa cum pot ele, în măsura posibilităţilor, şi, în al doilea rând, pe consultările cu aliaţii din zonă“, a declarat Teodor Meleşcanu.
Cel mai probabil, autorităţile române vor cere ajutorul United States Africa Command din US Army care are competenţe în zona Libiei şi a acţionat de mai multe ori acolo, în misiuni oficiale sau mai puţin oficiale.
Oficial, fără răscupărare
Meleşcanu a precizat că românul care se presupune că a fost răpit lucrează în Libia pentru o companie străină şi se încearcă stabilirea unei legături şi cu aceasta pentru a vedea în ce măsură se poate implica în rezolvarea situaţiei.
„Avem canale de comunicaţii şi sperăm să dea rezultatele cuvenite. (...) În mod evident, toate companiile care lucrează în zone cu risc mare au servicii proprii de securitate. Va trebui să luăm contact cu compania să vedem în ce măsură se pot implica şi ei“, a spus Meleşcanu.
Întrebat dacă statul român va negocia pentru plata unei eventuale răscumpărări, Meşescanu a răspuns: „Politica noastră a fost întotdeauna foarte clară de a nu finanţa operaţiunile teroriste, chiar când a fost vorba de ostatici, dar, în acelaşi timp, deschiderea noastră este spre dialog, spre găsirea unor soluţii pentru eliberarea cetăţenilor români“.