Soarta dosarului Kövesi, la aprecierea procurorului general

Actele de urmărire penală din dosarul în care fosta şefă DNA este cercetată penal, ca urmare a plângerii fugarului Sebastian Ghiţă, pot fi infirmate de către procurorul general, dacă acesta le consideră nelegale sau lipsite de temeinicie, susţin experţii în Drept.

Soarta dosarului Laurei Codruţa Kövesi, fosta şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), acuzată de luare de mită, abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă, se află în mâinile procurorului general Augustin Lazăr. 

Acesta poate infirma actele de urmărire penală ale procurorilor de execuţie din Secţia specială de investigare a infracţiunilor în Justiţie (SIIJ), subordonată Parchetului General, dacă Lazăr le consideră ca fiind nelegale sau netemeinice.  „Dacă persoana cercetată face o plângere faţă de un act de urmărire penală emis de un procuror de execuţie al acestei Secţii, atunci procurorul-şef al Secţiei, sau independent de acesta, procurorul general care este şeful său ierarhic poate infirma acest act în baza Art.64, alin. 3 din Legea 303/2004”, au declarat, pentru „Adevărul”, experţii în Drept.  Potrivit alineatului 3, al articolului mai sus menţionat, „soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice”. 

În acest sens, netemeinicia înseamnă că „probele nu sunt relevante, suficiente sau utile”, după cum explică judecătorul Cristi Danileţ. Acest articol de lege a fost modificat chiar de către coaliţia PSD-

ALDE, prin modificările aduse Legilor Justiţiei. Concret, Legea 207/2018 a modificat Art.64 al Legii 303/2004, prin adăugarea motivului de netemeinicie, anterior, procurorul ierarhic putând infirma un act de urmărire penală doar pe motiv de nelegalitate.

În plus, Decizia 33 din ianuarie 2018, a Curţii Constituţioanle a României (CCR) arată că SIIJ este o structură din cadrul parchetului general, şeful acesteia fiind subordoantul direct al Procurorului General.  „Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie este o structură specializată din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), astfel că procurorul-şef al acestei secţii este subordonat ierarhic procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ”, se arată în motivarea CCR.

Dosarul, instrumentat de procurorul Adina Florea

Tot procurorul general trebuie să se pronunţe şi asupra cererii de recuzare a procurorului-şef al SIIJ, depusă de către Kövesi. Fostul procuror-şef al DNA a declarat vineri, la ieşirea de la audierile de la SIIJ, unde a fost informată că este cercetată penal în urma unei plângeri depuse de fugarul Sebastian Ghiţă, că a făcut două cereri de recuzare. 

„Mi s-a adus la cunoştinţă învinuirea şi calitatea de suspect. Am depus două cereri. Am recuzat procurorul de caz şi procurorul şef de secţie. Motivul este din Codul de Procedură Penală, afectarea imparţialităţii”, a declarat Kövesi. Vineri, Gheorghe Stan, procurorul-şef al SIIJ, a respins cererea fostei şefe DNA de recuzare a procurorului Adina Florea, cea care instrumentează acest dosar. Cum potrivit Codului de Procedură Penală, cererile de recuzare sunt soluţionate de procurorul ierarhic superior, cererea de recuzare a lui Gheorghe Stan va fi soluţionată de unul dintre şefii Parchetului General: fie de  către Augustin Lazăr, fie de unul dintre adjuncţii acestuia.

Acuzaţiile oficiale aduse fostei şefe DNA

Concret, procurorii SIIJ susţin că Laura Codruţa Kövesi ar fi pretins şi primit, în cursul anului 2011, suma de 268.689 lei de la omul de afaceri Sebastian Ghiţă pentru extrădarea din Indonezia a fostului director al FNI Nicolae Popa.  SIIJ mai susţine că, în perioada 2010 - aprilie 2011, în calitate de procuror general la acea dată, Kövesi ar fi implicat instituţia pe care o conducea în procedura extrădării lui Nicolae Popa, cu încălcarea dispoziţiilor legale. 

În ceea ce priveşte cea de-a treia acuzaţie care i se aduce fostei şefe DNA, cea de mărturie mincinoasă, procurorii SIIJ susţin că aceasta a fost audiată, în calitate de martor în data de 10 aprilie 2017 într-un dosar penal, „prilej cu care ar fi declarat în mod nereal că relaţia pe care a avut-o cu persoana vătămată (Sebastian Ghiţă - n.r.) a fost o relaţie pur instituţională, negând existenţa unei relaţii private, deşi această relaţie ar fi constituit o împrejurare esenţială pentru cauza penală”.

Reacţia fostei şefe a DNA

Fosta şefă a DNA a negat vineri toate aceste acuzaţii, susţinând că este hărţuită de mai bine de doi ani şi că are 18 plângeri penale pe numele ei. De asemenea, ea a precizat că dosarul penal îi va afecta candidatura la poziţia de procuror şef european. „Nu am discutat niciodată cu Sebastian Ghiţă despre această extrădare. Nu sunt adevărate acuzaţiile de luare de mită, abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă. Acuzaţiile sunt făcute de un inculpat dintr-un dosar DNA. Nu am avut niciun fel de atribuţii legate de extradarea lui Nicolae Popa din Indonezia”, a spus Kövesi la ieşirea de la audieri. 

Parchetul General, cercetat in rem de Secţia specială

De asemenea, secţia pentru anchetarea magistraţilor a anunţat vineri extinderea cercetărilor în acest dosar, precizând că efectuează cercetări in rem în privinţa modului în care a fost redactat un comunicat de presă din 9 ianuarie 2017, emis de Parchetul General, privind extrădarea lui Nicolae Popa. Faptele anchetate sunt favorizarea făptuitorului şi fals în declaraţii.  

La scurt timp, procurorul general, Augustin Lazăr, a respins aceste acuzaţii. „În calitate de procuror general, am exercitat atribuţiile de comunicare publică conform dispoziţiilor legale în vigoare. Orice insinuări privind încălcări ale legii de către PÎCCJ sunt neavenite şi urmăresc destabilizarea Ministerului Public“, a explicat Lazăr.